Programa școlară pentru Evaluarea Națională 2020

Meditaţii online la limba română # Integrame online

---

Dă click pe link.

Programa școlară pentru Evaluarea Națională 2020

Evaluarea națională 2019 - subiecte rezolvate, limba română

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Integrame online #

---

Evaluarea națională 2019, limba română

Poți găsi propuneri de rezolvare a subiectelor, accesând linkul de mai jos:

https://www.meditatiilaromana.ro/2019/06/18/evaluarea-nationala-2019-subiecte-rezolvate-limba-romana/

Semnificaţia unor figuri de stil

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere despre ce este vorba în poezie (1-2 enunţuri);	"Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează...
II. Cuprins despre ce este vorba în ultimele două strofe (1-2 enunţuri); identificarea primei figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei; identificarea celei de-a doua figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;	Ultimele două strofe conturează... Două figuri de stil contribuie la această atmosferă. Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ...
III. Încheiere concluzie: rolul figurilor de stil în ansamblul poeziei.	Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Evaluarea naţională 2014

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Au apărut documentele oficiale privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014.
Le puteţi studia accesând linkurile de mai jos.

Calendarul de desfăşurare a Evaluării naţionale
Programa de limba română (rămasă neschimbată)

Pentru discuţii şi întrebări accesaţi forumul. 

Precizări privind baremul

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Itemul A.5 de la subiectul al II-lea cerea să transcrieţi fiecare propoziţie din fraza dată şi să precizaţi felul subordonatei. Formularea cerinţei vă indica prin ea însăşi că există doar o singură subordonată. Pentru cine ştie să citească.

Baremul oficial acordă câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziţii din fraza dată. Adică 1 punct pentru "Vom selecta trei texte finaliste..." şi 1 punct pentru "...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.". 

Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii, veţi primi doar 1 punct pentru prima propoziţie transcrisă corect. A doua aţi împărţit-o în două, deci aţi greşit. 

Baremul oficial mai acordă 2 puncte pentru precizarea felului subordonatei transcrise: propoziţie subordonată atributivă. Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii (şi două subordonate), adică pe a doua aţi greşit-o, înseamnă că nu mai puteţi primi aceste 2 puncte.

Dar...

Dumnezeu e mare... şi unii corectori seamănă cu unii dintre voi. Pentru că au fost ca unii dintre voi când erau mici.

Subiecte rezolvate - Evaluarea Naţională 2013

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Vezi subiectele aici.

Baremul oficial, aici.

Rezolvare

Subiectul I

A.

1. sărac - bogat, mari - mici, bucurie - tristeţe;

2. Virgula are rolul de a separa complementele indirecte "de dor" şi "de bucurie" aflate în relaţie de coordonare prin juxtapunere. ( Virgula separă termenii unei enumeraţii.)

3. "pe la pârguitul strugurilor", "vara, la vacanţa cea mare";

4. Textul este epic, deoarece are acţiune şi personaje.

5. Fragmentul vorbeşte despre un băiat sărac de la ţară, căruia i se oferă şansa de a-şi continua studiile gimnaziale la oraş. Secvenţa dată surprinde momentul despărţirii de mama lui, care era văduvă.  Sunt evidenţiate aici dragostea mamei pentru fiul său şi durerea de a-l vedea plecat de lângă ea. Epitetele "biata" şi "singura" - repetat - sugerează tristeţea femeii, care, prin plecarea băiatului, rămâne singură. Aglomerarea verbelor "a pregătit", "a împrumutat", "a făcut", "s-a priceput" exprimă dorinţa mamei de a-şi ajuta fiul să plece la învăţătură.

Subiectul II

A.

1.Concursul anunţat de site-ul Eucitesc.ro se numeşte "Cum ar fi dacă...?".

Termenul limită de trimitere a textelor pentru concurs este 23 decembrie.

2. Premiul concursului constă într-un tichet în valoare de 500 de lei, cu ajutorul căruia câştigătorul îşi va putea cumpăra cărţile preferate.

3. "poartă" - verb predicativ, "îl" - pronume personal, "conversaţiile" - substantiv comun, "nostru" - adjectiv pronominal posesiv.

4. "acest" - atribut adjectival, "scrie" - predicat verbal.

5. 1 - PP ("Vom selecta trei texte finaliste...")

     2- AT ("...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.") - are ca termen regent substantivul "texte" din P1: CARE texte?.

6. Întrebarea este / cum vom ajunge acolo./

1- PP

2- PR.

Comentarea unei secvenţe de text - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

 Se dă textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro?

Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco.

Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă:

 — Uf! lasă-mă... (continuarea, pe celălalt blog)

Comentează, în 30-50 de cuvinte ( 3 - 5 rânduri ) următoarea secvenţă: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!

Planul compunerii	Compunerea
Introducere - scurt rezumat al acţiunii	Dl şi dna Piscopesco, o familie bogată din Sinaia, sunt invitaţi...
Cuprins - prezentarea conţinutului secvenţei şi a semnificaţiilor ei (ce vrea să comunice autorul prin această secvenţă?)	Secvenţa dată surprinde replica... Prin ea, Caragiale vrea să scoată în evidenţă...
Încheiere - concluzie (reluarea ideii principale, pe scurt)	În concluzie...

............................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Rezolvarea subiectului de la Evaluarea Naţională 2013, sesiunea specială

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Varianta 6

Rezolvare

A.

1. „merge” – se duce, „poruncă” – ordin, „gătită” – aranjată, dichisită, elegantă

2. Virgula separă substantivul în vocativ „surioară” de restul propoziţiei.

3. „sfânta biserică”, „grădină”, „împărăţiei”, „acasă”.

4. Naraţiunea şi dialogul.

5. În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică, fiica unui moşneag, însurat cu o babă, care avea, la rândul ei, o fată. Duminică dimineaţa, baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea. Cu ajutorul unor nuci fermecaţi, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce la biserică. Citatul dat sugerează cuminţenia şi credinţa fetei. Deşi l-a uimit chiar pe fiul împăratului cu frumuseţea ei, ea nu a stat în biserică decât atât cât a fost nevoie pentru a lua anafură şi apoi a plecat repede acasă să-şi îndeplinească sarcinile date de babă. Pe de altă parte, din acest pasaj reiese ironia autorului popular la adresa babei şi a fetei sale.

B.Caracterizarea personajului

Planul compunerii	Compunerea
Introducere  - scurt rezumat al acţiunii	În acest fragment de basm este vorba despre o fată...
Cuprins - locul personajului în acţiune; - ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul şi ce însuşiri are personajul: caracterizare directă (făcută de autor şi de alte personaje) - ce însuşiri reies; caracterizare indirectă (trăsăturile personajului reies din faptele sale) - ce însuşiri reies.	Fata moşneagului este personajul... Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea... Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune... Personajul colectiv „lumea” (din biserică) apreciază că fata moşului este ...Un alt personaj, fata babei,consideră că ... Caracterizarea indirectă se realizează printr-o singură modalitate: prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă...
Încheiere - concluzie (tipuri de caracterizare folosită şi însuşirile personajului, pe scurt).	În concluzie, prin caracterizare directă şi indirectă...

.............................................................................................................
O propunere de caracterizare puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Semnificaţia versurilor

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară /Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

Totu-i alb în jur cât vezi

Noi podoabe pomi-ncarcă

Şi vibrează sub zăpezi

Satele-adormite parcă.

Doamna Iarnă-n goană trece

În caleşti de vijelii –

Se turtesc pe geamul rece

Nasuri cârne şi hazlii.

Prin odăi miroase-a pâine,

A fum cald şi amărui

Zgreapţănă la uşă-un câine

Să-şi primească partea lui ...

Tata iese să mai pună

Apă şi nutreţ la vacă;

Vine nins cu-n fel de brumă

Şi-n mustăţi cu promoroacă.

Iar bunicul desfăşoară

Basme pline de urgie,

Basme care te-nfioară

Despre vremi de-odinioară,

Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

(Nicolae Labiş, Iarna)

  

Planul compunerii	Compunerea
Introducere  despre ce este vorba în poezie;	În această poezie, Nicolae Labiş vorbeşte despre...
Cuprins CE spune autorul în versurile date (conţinutul); DE CE spune autorul asta (care este semnificaţia versurilor); CUM spune autorul (ce procedee artistice foloseşte: figuri de stil etc.)	Este iarnă. Afară, natura este... În casă... Versurile date sugerează tocmai... Autorul foloseşte figuri de stil precum...
Încheiere concluzie	În concluzie, versurile citate semnifică...

Nu uita! Orice răspuns - la cerinţele de literatură -  este o compunere (mai mare sau mai mică).
................................................................................
Vă ofer doar o propunere.

Evaluarea Naţională 2012 - limba română, subiecte rezolvate

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Subiectele şi baremul de evaluare şi notare pot fi găsite aici.

---

Subiectul I

A.

1. leac -  medicament, remediu, doctorie, tratament

înfricoşătoare – înspăimântătoare,  îngrozitoare, groaznice etc.

crezuse -  socotise,  îşi închipuise,  considerase etc.

2. Semnul exclamării marchează sfârşitul unei propoziţii exclamative.

3. epitete – grele, înfricoşătoare,  ameţitoare, rănită;

enumeraţie – ...până îi va cădea cartea din mână, până când  îi va cădea capul pe pernă, până când îi vor cădea, grele, pleoapele...; 

...un jurnal cu întâmplări nostime, ... cu avânturile, cu certurile, cu neînţelegerile... etc.

4. naraţiunea, dialogul, descrierea

5. Personajul Dan este un copil căruia îi plăcea să citească. Citind, el intra în lumea cărţii, trăia, împreună cu personajele din carte,  emoţiile lor. Cititul devenea astfel, pentru el, un leac. Trăind emoţiile altora, emoţii fictive, din lumea imaginară, Dan  uita de propriile emoţii, cele adevărate, din lumea reală. Secvenţa citată vrea să semnifice că Dan reuşea aşa de bine să se transpună în lumea imaginară, încât, ori de câte ori citea cartea, părea că retrăieşte aventurile împreună cu eroii fictivi din Evul Mediu. Şi asta îi plăcea foarte mult.

Subiectul  II

A.

1. Numele autorului este Ion Vianu.

Un dezavantaj al e-bookului este dificultatea răsfoirii.

Un avantaj al e-bookului este că eşti conectat la un dicţionar şi regăseşti instantaneu definiţiile cuvintelor.

2. Articolul se numeşte Kindle şi a apărut în revista Dilemateca.

3. c. subiectivă

4. mă – pronume personal, complement direct;

 cuvintelor – substantiv comun, atribut substantival genitival;

să ştiu – verb predicativ, predicat verbal.

Evaluarea Naţională 2012 - subiecte şi rezolvări

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Subiectele de la proba de limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale 2012 şi rezolvarea lor vor fi publicate luni, 25 iunie 2012, imediat după terminarea probei pe acest blog.

Demonstraţie că un text este basm popular - planul compunerii

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE 1. Definiţia basmului popular	Basmul popular este o creaţie ...
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului "Prâslea cel voinic...” la specia basmului    a) creaţie populară:             - orală;             - anonimă;             - colectivă.     b) aparţine genului epic:              - acţiune : rezumat + momentele subiectului;               - personajele:                        - reprezintă binele şi răul;                        - au forţe supranaturale;               - narator        c) binele învinge răul - demonstraţie                       d) prezenţa supranaturalului:                 - timpul şi spaţiul fabuloase;                 - obiecte magice;                 - fiinţe supranaturale;                 - cifre magice;         e) formule specifice:                 - iniţiale;                 - mediane;                 - finale.          f) mesajul basmului:                 - cultiva optimismul;                 - are valenţe educative.	“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, pentru că... În primul rînd ... În al doilea rând, În al treilea rând... În al patrulea rând... Ultimul argument că textul este basm constă ...
III. ÎNCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul “Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular...

Puteţi găsi o propunere de compunere pe site-ul cu compuneri.

Argumentarea apartenenţei unui text literar la genul liric - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului liric	Textul liric  este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor lirice a)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului  în MOD DIRECT (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) b)      există eu liric ( cauţi mărcile prezenţei eului liric în text ) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	„Mezul iernei” este un text liric pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. În primul rând, este un text liric pentru că exprimă trăirile proprii ale autorului în mod direct. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulenţa gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât şi stele par încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuşi încântător şi eul liric este fermecat de strălucirea zăpezii. Măreţia naturii îl copleşeşte şi are sentimentul că trebuie să existe un creator care a zămislit-o. Îşi închipuie natura ca pe un templu, ale cărui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperişul templului este bolta cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munţii sunt altarele şi vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt în faţa grandorii naturii.             În al doilea rând, textul este liric, deoarece există un eu liric. Acesta îşi face simţită prezenţa în ultima strofă prin verbul la persoana I „văd”.  De asemenea, se simte prezenţa eului liric şi în exclamaţii:             „E un ger amar, cumplit”             „O! Tablou măreţ, fantastic!”             În al treilea rând, caracterul liric al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul îşi exprimă emoţiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii copleşite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „îngheţate” şi „oţelit”  transmit un sentiment de nelinişte şi chiar teamă în faţa grozăviei frigului. Strofa continuă cu imaginea (tot vizual-auditivă) a câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparaţia „zăpada... pare-un lan de diamanturi” şi epitetele „cristalină” şi „strălucitoare” sugerează frumuseţea şi strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează imaginea naturii ca un templu. El foloseşte comparaţia fumuri...se ridică ca înaltele coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” şi epitetele „albe”, „scânteios”, „maiestuos”, „tainic”, „măreţ”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare” pentru a sugerea măreţia şi misterul naturii şi pentru a transmite un sentiment de admiraţie amestecată cu teamă. Eul liric presimte existenţa unui creator divin îndărătul acestei grandori cosmice.             Limbajul artistic se arată şi prin forma muzicală a textului, care este organizat în versuri cu măsură egală (de 15 – 16 silabe), are rimă împerecheată şi ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul „Mezul iernei” este liric, deoarece, prin vocea  unui eu liric, autorul comunică în mod direct emoţii şi gânduri legate de iarnă, folosind un limbaj expresiv prin care reuşeşte să ne impresioneze puternic.

Argumentarea apartenenţei unui text la genul epic - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE Definiţia operei epice	Genul epic cuprinde opere literare în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului.
II. CUPRINS Argumentarea faptului că"Vizită", de I.L. Caragiale este o operă epică:     a) are acţiune – rezumat, eventual momentele subiectului;      b) are  personaje – prezentare scurtă;       c) are narator – felul naratorului, la ce persoană povesteşte;    d) se foloseşte naraţiunea, ca mod de expunere principal, dar, în funcţie de text, ea se împleteşte cu dialogul şi descrierea.	“Vizită” , de I.L. Caragiale, este un text epic, deoarece are trăsăturile acestui tip de text. În primul rând, are acţiune. De Sf. Ion, un musafir soseşte în vizită la dna Maria Popescu, cu ocazia onomasticii fiului acesteia. Pe parcursul vizitei, micuţul sărbătorit se dovedeşte neastâmpărat şi lipsit de educaţie, făcând numai pozne. Este gata să răstoarne maşina de făcut cafea, face tărăboi cu trâmbiţa şi toba, o loveşte pe mama sa cu sabia în apropierea ochiului, toarnă pe ascuns dulceaţă în şoşonii musafirului, fumează o ţigaretă întreagă, varsă cu mingea cafeaua pa pantalonii musafirului, în sfârşit, leşină, din cauza tutunului. În al doilea rând, textul este epic, deoarece are personaje: musafirul, dna Popescu, Ionel, jupâneasa. Personajul principal este Ionel, un copilaş rău crescut, căruia mama îi tolerează orice. În al treilea rând, caracterul epic al textului este dovedit de prezenţa naratorului, care povesteşte la persoana I, adoptând perspectiva unuia dintre personaje. În sfârşit, ca în orice text epic, sunt folosite toate modurile de expunere. Naraţiunea este folosită pentru a prezenta acţiunea. Dialogul dă viaţă personajelor. Descrierea apare foarte puţin, din loc în loc, pentru a crea cadrul acţiunii şi a prezenta sumar personajele.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - scurt rezumat al cuprinsului;                      - mesajul artistic (ce vrea să transmită INDIRECT autorul);	În concluzie, textul “Vizită...” este un text epic, în care autorul comunică indirect, prin intermediul unei poveşti, un mesaj ironic-dezaprobator la adresa educaţiei făcute copiilor în anumite familii.

Demonstraţie că un text este nonliterar

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului nonliterar	Textul nonliterar este un text care  are drept scop informarea obiectivă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii  într-un limbaj clar şi precis, conţinând adesea termeni ştiinţifici şi tehnici.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului "Cartoful", la categoria textelor nonliterare: a)      îşi propune să informeze în mod obiectiv cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii – prezinţi pe scurt conţinutul textului; b)      foloseşte un limbaj clar şi precis, fără procedee de expresivitate artistică: ·        cuvinte cu sens propriu; ·        termeni ştiinţifici şi tehnici ·        date numerice	Textul “Cartoful” este un text nonliterar, pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text. În primul rând, este text nonliterar, deoarece conţine  informaţii obiective despre cartof, şi nu opiniile subiective ale autorului. Aflăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor şi că este cultivat pentru tuberculii săi comestibili. Ni se spune că este originar din America de Sud şi că reprezintă, după orez, grâu şi porumb, a patra sursă de energie alimentară de pe pământ. Alte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului. Cartoful conţine amidon, vitamina C, fibre, proteine şi mult potasiu. De asemenea conţine glicoalcaloizi, cum ar fi solanina şi ciaconina. Acestea sunt câteva dintre informaţiile conţinute de text. În al doilea rând, caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său. Este un limbaj clar şi precis, lipsit de expresivitate artistică, în care cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu. Se folosesc mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici, precum erbacee, solanacee, tubercul, amidon, potasiu, glicoalcaloizi etc. De asemenea, apar date numerice: 200 ( de specii de cartof ), 170 de grade ( temperatura ).
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul “Cartoful” este nonliterar, pentru că ni se prezintă informaţii obiective despre o plantă reală, folosindu-se un limbaj ştiinţific.

Argumentare că un text este literar - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului literar	Textul literar este un text prin care autorul îşi propune să impresioneze şi să emoţioneze cititorii, exprimându-şi propriile gânduri, idei şi sentimente, prin folosirea unui limbaj artistic, puternic marcat de subiectivitate.
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor literare a)      îşi propune să impresioneze cititorii – explici cum face asta; b)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	„Mezul iernei” este un text literar pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. În primul rând, îşi propune să impresioneze, să emoţioneze cititorii prin descrierea unui tablou de iarnă, în care gerul striveşte natura, nerăpindu-i totuşi frumuseţea şi misterul.             În al doilea rând, este un text literar pentru că exprimă trăirile proprii ale autorului. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulenţa gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât şi stele par încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuşi încântător şi eul liric este fermecat de strălucirea zăpezii. Măreţia naturii îl copleşeşte şi are sentimentul că trebuie să existe un creator care a zămislit-o. Îşi închipuie natura ca pe un templu, ale cărui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperişul templului este bolta cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munţii sunt altarele şi vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt în faţa grandorii naturii.             În al treilea rând, caracterul literar al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul îşi exprimă emoţiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii copleşite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „îngheţate” şi „oţelit”  transmit un sentiment de nelinişte şi chiar teamă în faţa grozăviei frigului. Strofa continuă cu imaginea (tot vizual-auditivă) a câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparaţia „zăpada... pare-un lan de diamanturi” şi epitetele „cristalină” şi „strălucitoare” sugerează frumuseţea şi strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează imaginea naturii ca un templu. El foloseşte comparaţia fumuri...se ridică ca înaltele coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” şi epitetele „albe”, „scânteios”, „maiestuos”, „tainic”, „măreţ”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare” pentru a sugerea măreţia şi misterul naturii şi pentru a transmite un sentiment de admiraţie amestecată cu teamă. Eul liric presimte existenţa unui creator divin îndărătul acestei grandori cosmice.             Limbajul artistic se arată şi prin forma muzicală a textului, care este organizat în versuri, are rimă împerecheată şi ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul „Mezul iernei” este literar, deoarece, prin intermediul unui limbaj artistic, expresiv, autorul îşi comunică emoţii şi gânduri legate de iarnă, prin care reuşeşte să ne impresioneze puternic.

Demonstraţie că un text este pastel (planul compunerii)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să motivezi că  o operă literară dintre cele studiate de tine la şcoală este un pastel.

În compunerea ta trebuie:                                 

-         să defineşti pastelul;                                                                 

-         să demonstrezi că textul studiat are caracteristicile prezente în definiţia generală a pastelului;

-         să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

-         să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă

Vei primi  puncte pentru redactarea întregii lucrări:

-          unitatea compoziţiei;

-          coerenţa textului;

-          registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului;

-          ortografia;

-          punctuaţia;

-          aşezarea corectă a textului în  pagină, lizibilitatea.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE Definiţia pastelului	Pastelul este o creaţie lirică, în versuri,  în care se zugrăveşte un tablou din natură. Creatorul acestei specii literare în literatura română este Vasile Alecsandri.
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei / alt pastel studiat", la specia pastelului     a) creaţie lirică, în care ideile şi sentimentele sunt exprimate prin intermediul unui tablou din natură: -prezentarea pe larg (strofă cu strofă a imaginilor artistice, a ideilor şi  a sentimentelor exprimate; -comentarea procedeelor artistice şi a efectelor artisitice obţinute (figuri de stil etc.); - citate; -prezenţa eului liric - prin ce este marcată       b) în versuri - elemente de versificaţie: strofă, vers, rimă, ritm, măsură;	“Mezul iernei” este un pastel, pentru că are caracteristicile acestui tip de text. În primul rând “Mezul iernei”  este o creaţie lirică în care se zugrăveşte un tablou din natură. Autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod direct. În strofa I, ............................................ ......................................................... În strofa a doua ...................................... ............................................................ În strofa a treia ..................................... .............................................................. În strofa a patra ..................................... ............................................................ Eul liric îşi face simţită prezenţa prin ...... .................................................. În al doilea rând « Mezul iernei » este un text în versuri. ..... ..............................................................
III. ÎNCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, “Mezul iernei” este pastel, deoarece ......................................................