joi, 28 decembrie 2017
duminică, 19 noiembrie 2017
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: „Tudorel Bostănel” - apartenența la specia basm po...
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: „Tudorel Bostănel” - apartenența la specia basm po...: Dă click dreapta pe imagine, pentru a o deschide într-o filă nouă, unde poate fi mărită.
miercuri, 4 octombrie 2017
Genitivul și dativul numeralelor cardinale
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Integrame online # Cursuri de limbă română
Conform GBLR (Gramatica de bază a limbii române), numeralele cardinale nu pot exprima sintetic (prin desinențe) opozițiile de caz (cu excepția numeralului „unu”/„una”).
Pentru redarea valorilor cazuale de genitiv și de dativ se apelează la două prepoziții („a” și „la”), construcțiile rezultate fiind echivalente cu genitivul, respectiv cu dativul.
1. Mi-au plăcut lucrările a trei studente / dintre studente. (G. - ALE CUI lucrări?)
2. M-am adresat la trei colegi ai mei / dintre colegii mei. (D. - CUI m-am adresat?)
marți, 3 octombrie 2017
Greşeli din manuale: Cuvântul polisemantic și omonimele
Greşeli din manuale: Cuvântul polisemantic și omonimele: Se pare că nici specialiștii nu sunt în stare să facă diferența (uneori, foarte subtilă, e adevărat) dintre un cuvânt polisemantic și două ...
sâmbătă, 30 septembrie 2017
vineri, 15 septembrie 2017
miercuri, 30 august 2017
Editura Corint - Limba și literatura română, manual pentru clasa a V-a
Editura Sigma - Limba și literatura română, manual pentru clasa a V-a
Editura CDPRESS - Limba și literatura română, manual pentru clasa a V-a
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Prezentarea lor
Prezentarea lor
- *Manualul este conceput ca o poveste, în jurul a două personaje, Flexi și Dexi, două suricate prietenoase, fin ilustrate și pline de umor.
- * Include o serie de planșe didactice în care informația este susținută de infografice moderne, imagini spectaculoase etc.
- * Oferă activități de învățare cu grade diferite de dificultate (peste 1100 de exerciții în manualul tipărit și aproximativ 300 de activități multimedia în varianta digitală), care permit personalizarea demersului didactic în funcție de nivelul clasei.
- * Rubrica originală Atelier de creație conține proiecte care încurajează gândirea creativă, folosind diverse medii, inclusiv digitale.
- * Manualul este însoțit de un PACHET EDUCAȚIONAL EXTINS, format din: Ghidul profesorului (planificare anuală, proiectarea unităților de învățare, sugestii metodologice), descărcabil GRATUIT pe www.cdpress.ro.; Caiet de lucru; acces GRATUIT la platforma educațională www.clasadigitală.ro (include numeroase materiale digitale descărcabile).
- * Este creat de o echipă de autori cu o vastă experiență la catedră și în realizarea de manuale și auxiliare școlare:
Iată PRINCIPALELE ATUURI ale manualului editat de CD PRESS, editură cu peste 23 de ani de experiență în realizarea de manuale școlare de calitate, aprobate de MEN:
- Anca Șerban, autor cu peste 20 de ani de experiență în crearea de manuale și auxiliare de Limba și literatura română pentru gimnaziu, aprobate de MEN, profesor grad I Școala Gimnazială nr. 79, București.
- Roxana Ciobanu, drd. în filologie, coautor a numeroase auxiliare școlare, cadru didactic la licee de prestigiu – Colegiul Național Andrei Șaguna, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Colegiul Național Spiru Haret, cu o însemnată activitate în coordonarea elevilor care au obținut premii importante la olimpiadele naționale și internaționale de profil.
- Ana-Maria Barău, profesor grad II, Școala Gimnazială nr. 79, București, cadru didactic cu rezultate excelente în pregătirea elevilor participanți la olimpiadele de profil (Olimpiada de Limba și Literatura română, Olimpiada de Lingvistică).
- Iuliana Băiașu, profesor grad I Colegiul Național Matei Basarab, București, autoare de auxiliare școlare, cu o bogată activitate la catedră.
Noile manuale de limba română pentru clasa a V-a
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
2. Editura Aramis
3. Editura Corint
4. Editura Paralela 45
5. Editura Intuitext
6. Editura Sigma
7. Editura Litera
Pe măsură ce le voi citi (dacă le găsesc), vă voi spune părerea mea despre ele.
Deocamdată, trebuie să vă mulțumiți doar cu pozele.
Deși licitația pentru noile manuale a avut loc, deocamdată nu se știe cine a câștigat. De ce? Pentru că s-au depus contestații. Nu există niciun anunț oficial din partea MEN, care să ne divulge învingătorii.
Căutând pe net, am descoperit totuși șapte dintre editurile care au avut proiecte câștigătoare în prima fază. Șase dintre ele le-au făcut publice pe site-urile lor, unele publicându-le chiar integral. A șaptea, nu. Afirmă că ministerul le-ar fi interzis acest lucru, până la rezolvarea contestațiilor.
Iată editurile care se pretind câștigătoare.
1. Editura CDPRESS2. Editura Aramis
3. Editura Corint
4. Editura Paralela 45
5. Editura Intuitext
6. Editura Sigma
7. Editura Litera
Pe măsură ce le voi citi (dacă le găsesc), vă voi spune părerea mea despre ele.
Deocamdată, trebuie să vă mulțumiți doar cu pozele.
sâmbătă, 3 iunie 2017
sâmbătă, 22 aprilie 2017
miercuri, 12 aprilie 2017
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluării naționale pentru clasa a VIII...
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluării naționale pentru clasa a VIII...: CALENDARUL de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul şcolar 20...
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluărilor naționale la finalul clasel...
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluărilor naționale la finalul clasel...: MEDITAȚII ONLINE LA LIMBA ROMÂNĂ CALENDARUL de administrare a evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a î...
duminică, 26 martie 2017
Bacalaureat la limba şi literatura română: Rolul verbelor la imperfect și perfect simplu - pr...
Bacalaureat la limba şi literatura română: Rolul verbelor la imperfect și perfect simplu - pr...: Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor la timpul imperfect şi la timpul perfect simplu, din fragme...
duminică, 19 martie 2017
Semnificația unei secvențe - pregătire pentru olimpiadă
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Subiect dat la Olimpiada de limbă și literatură română, etapa națională, 2016 (vezi aici fragmentul).
Subiect dat la Olimpiada de limbă și literatură română, etapa națională, 2016 (vezi aici fragmentul).
4. Explică semnificația secvenței: În ce
anume constă importanţa unei clipe? În ce se poate recunoaşte profunzimea ei şi
ireversibilitatea ei definitivă? În ce se diferenţiază clipa când moare un om,
de celelalte când nu se întâmplă decât fapte banale şi simple? Dar în fiecare
clipă se petrec fapte grave şi fapte banale şi decorul rămâne acelaşi, lumina
după-amiezii aceeaşi şi aceeaşi temperatura călduţă a propriului meu trup închis
în sacul lui de piele şi când închid ochii acelaşi întuneric îmi copleşeşte
pleoapele şi aceleaşi viziuni de totdeauna mă invadează [...], extrase din Vizuina
luminată de Max Blecher.
Secvența citată scoate în evidență spiritul
reflexiv al personajului principal, care-și pune întrebări despre viață și
moarte. Meditația interioară pleacă de la constatarea că, în ordine universală,
clipa morții unui om nu se deosebește prin nimic de celelalte. Nici măcar în
ordine individuală, a insului gânditor, clipa morții altuia nu are nicio
importanță. Nevrând să accepte această constatare, degradantă pentru un om,
personajul caută cu înfrigurare o cale rațională de a determina în ce constă
importanța clipei când moare o ființă umană. Este silit însă a-și recunoaște
eșecul: în fiecare clipă mor oameni și aceasta nu schimbă cu nimic mersul
universului. Frământările personajului sunt subliniate de seria celor 3
interogații de la începutul pasajului. Conjuncția adversativă „dar”, care
deschide fraza următoare, în care el își răspunde, dublată de repetiția
demonstrativului de identitate „același” (cu variații de gen și număr) marchează
neputința găsirii unui răspuns satisfăcător.
luni, 13 martie 2017
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Fragment decupat greșit din „Toamnă la Miorcani”
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Fragment decupat greșit din „Toamnă la Miorcani”: La simularea Evaluării naționale de azi s-a dat, la subiectul I, un fragment din poezia lui Ion Pillat „Toamnă la Miorcani”. Li s-a cerut e...
duminică, 12 martie 2017
Efectul utilizării registrului colocvial - subiect dat la olimpiadă în 2016, etapa națională
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Formularea subiectului se găsește aici.
________________________________________________
Formularea subiectului se găsește aici.
________________________________________________
Registrul colocvial îndeplinește funcția de
comunicare în viața cotidiană, între prieteni și membrii familiei. Are caracter
spontan, neelaborat, structuri libere, caracteristici ale oralităţii, lexic
variat, natural, nepretenţios,
ticuri verbale, mărci ale subiectivităţii, ale implicării afective. Este puternic individualizat, reliefând
gradul de instrucţie, cultura, mediul socio-profesional ale celui care îl
folosește.
Registrul
colocvial este folosit, în
măsură diferită, în ambele texte date, atât în discursul naratorului, cât și în
cel al personajelor. În primul text, folosirea lui este mai puțin evidentă în
discursul naratorului, întrucât acesta apare în ipostaza unui tânăr
intelectual, prin urmare limbajul folosit de el este mai puțin încărcat de
indici colocviali. Totuși, folosirea unui lexic relativ nepretențios, prezența interjecției de intrare în câmpul vizual „iată”, a interogațiilor
(„În ce anume constă importanța unei clipe?”), a repetițiilor („În fiecare
clipă”), a punctelor de suspensie sugerând spontaneitatea gândirii, dau un aer
de monolog interior în desfășurare, în care naratorul-personaj pare că vorbește
cu sine însuși. Efectul este că ne creează iluzia, nouă, ca cititori, că am
pătruns în viața intimă a personajului și că asistăm, „live”, la frământările
sale, neprelucrate literar. Este ca și cum am asculta confesiunea unui prieten.
De asemenea, în primul text, stilul colocvial se întâlnește, firesc, în
dialogul celor doi prieteni (iubiți?), ca marcă a autenticității.
Mai evidentă este folosirea registrului
colocvial în cel de-al doilea text. Și aici, el se folosește atât în discursul
naratorului-personaj, cât și în discursul personajelor. Manifestări ale
colocvialității în discursul naratorial sunt lexicul nepretențios,
construcțiile sintactice scurte, relativ necomplicate, tempoul rapid al
vorbirii („care-i”, „și-am”, „unde-am văzut”, „n-aveam”, „n-avusese” etc.), folosirea persoanei a II-a („ție”, „ți”, „ai
căuta”) mărci ale subiectivității precum
adverbele „firește”, „parcă”, „evident”, forme neliterare ale unor cuvinte
(„aia”, „ăsta”, „asta”), cuvinte și expresii populare („i” „de ce naiba”,
„schepsis”, „chestii”), ticuri verbale („mă rog”). Rolul stilului colocvial în
discursul naratorial este crearea iluziei că am pătruns în universul lăuntric
al personajului. În discursul personajelor, întâlnim, de asemenea, mărci ale
colocvialității, în special în replicile șoferului: elidarea unor vocale
(„colegu'”, „juma'”, „pân'”, „da'”), tempoul rapid al vorbirii („s-o amânăm”,
„de-acolo”), termeni populari („ăia”,„chestia”,
„schepsis”). Efectul artistic este, pe de o parte, de creare a impresiei de
autenticitate a secvenței prezentate și, pe de altă parte, de conturare a
portretului personajului, prin caracterizare indirectă.
Efectul utilizării registrului colocvial - subiect dat la olimpiadă
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
O propunere de rezolvare se găsește aici.
_____________________________________________________________-
Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos.
Prezintă efectul utilizării registrului colocvial în fiecare dintre cele două fragmente date.
A.
O propunere de rezolvare se găsește aici.
_____________________________________________________________-
Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos.
Prezintă efectul utilizării registrului colocvial în fiecare dintre cele două fragmente date.
A.
Era o după-amiază banală şi insignifiantă, tristă şi monotonă în scurgerea ei plicticoasă. În odaia mea nimic nu se schimbase, raza de soare ce pătrundea pe geam se mutase de pe masă pe un colţ de perete, sticla cu apă din care băusem era din nou acum la locul ei, şi iată că în intervalul acesta mărunt de timp cât i-a trebuit razei de soare să se mişte cu câţiva centimetri şi eu să admit acţiunea aceasta simplă de a bea apă pentru a-mi astâmpăra setea, iată că în această clipă se întâmplase pentru un om faptul cel mai grav şi mai esenţial al existenţei sale: murise. Pentru o clipă rămăsei zăpăcit fără ca să pot judeca importanţa întâmplării, dar cu cât timpul trecea şi cu cât eu căutam să pătrund în adevărata ei profunzime cu atât trebui să constat că rămâneam cufundat în banalitatea şi simplicitatea după-amiezii şi că nimic nu mă ajuta ca să pătrund şi să înţeleg în ce constă gravitatea clipei în care moare un om şi totuşi aceasta nu era o întâmplare oarecare peste care se putea trece cu uşurinţă rezolvând-o cu o frază sceptică ori cu o ridicare din umeri, cel puţin aşa mi se părea atunci mie.
În ce anume constă importanţa unei clipe? În ce se poate recunoaşte profunzimea ei şi ireversibilitatea ei definitivă? În ce se diferenţiază clipa când moare un om, de celelalte când nu se întâmplă decât fapte banale şi simple? Dar în fiecare clipă se petrec fapte grave şi fapte banale şi decorul rămâne acelaşi, lumina după-amiezii aceeaşi şi aceeaşi temperatura călduţă a propriului meu trup închis în sacul lui de piele şi când închid ochii acelaşi întuneric îmi copleşeşte pleoapele şi aceleaşi viziuni de totdeauna mă invadează: serioase, simple, halucinante, extraordinare sau hilare, dar toate, absolut toate fără nicio legătură cu faptul că a murit un om şi aşa în fiecare clipă ... În fiecare clipă ... Descurajant! [...]
Iată pentru ce nu înţeleg nimic din ceea ce se petrece în jurul meu şi continui să „cad” în viaţă printre întâmplări şi decoruri, printre clipe şi oameni, printre culori şi muzici, tot mai vertiginos, secundă cu secundă, tot mai profund, fără sens, ca într-un puţ cu pereţii zugrăviţi cu fapte şi oameni, în care „căderea” mea nu este decât o simplă trecere şi o simplă traiectorie în vid, constituind totuşi ceea ce bizar şi fără justificare s-ar putea numi „a-mi trăi viaţa mea proprie” ... [...]
Când veniră ploile primăverii şi zăpada se topi, până la clinica unde locuia străbăteam un noroi dens şi cleios, încât ajungeam la dânsa murdar şi ostenit [...].
— Ştii că peste câteva săptămâni trebuie să plec, îmi spuse ea într-o după-amiază. Îmi spune doctorul meu că sunt vindecată, mă întorc la Copenhaga şi va veni pentru a mă conduce logodnicul meu.
— Eşti vindecată? Eşti logodită? puneam întrebările şi nu ştiam ce doream să aflu mai întâi.
— Şi una, şi alta ... până acum însă observ că nu m-ai întrebat niciodată pentru ce stau la Leysin şi poate că nu te-ar fi interesat asta dacă nu-ţi spuneam că trebuie să plec ... şi vindecată, şi logodită ... vindecată în mod destul de dramatic după o operaţie [...]. Cât despre logodnic, adăugă ea, ţi-l pot arăta ... Îmi aduse o fotografie mare, gata încadrată, pe care un tânăr blond şi visător privea cu ochi clari lumina extraordinară ce venea de jos. [...]
În primele zile, după sosirea logodnicului nu-mi telefonă deloc şi nici nu-mi trimise vreun bilet, dar într-o zi anunţă că vine să mă vadă cu logodnicul ei la clinica mea pentru a lua ceaiul împreună, chiar în acea după-amiază.
Era o zi frumoasă, însorită şi mă gândii să rămânem pe terasă unde era mai mult loc. [...]
― Ce vrei? întrebă ea uimită. Ştii bine că sunt logodită şi că logodnicul meu e aici ... să rămânem prieteni ... însă atâta tot ...
― Bine, dar când eraţi departe unul de altul nu tot logodiţi eraţi? ...
― Exact, dar eram departe, la mii de kilometri şi puterea logodnei se dizolvă în aer la o distanţă atât de mare. Pentru asta există scrisorile care aduc din când în când puţină „logodnă concentrată” cu ele, şi în zilele când primeam scrisori nu te primeam ... lăsam pentru evaporare o zi şi scrisoarea îşi pierdea vigoarea şi parfumul ca o floare care exală un miros tot mai slab, tot mai neclar ... până nu mai are parfumul ei.
În zilele acelea am simţit pentru întâia oară ce e gelozia şi cu toate că explicaţia „prietenei mele” era destul de clară şi logică, ea nu mă mulţumi. Cred că am avut crize cu mult mai intense şi mai dureroase decât acelea pentru durerile mele fizice. Poate pentru a vorbi de ele am şi povestit întâmplarea aceasta, pentru că mi se pare că unul din faptele cele mai uluitoare din lume şi din viaţa unui om este să se stârnească, în grămada aceasta călduţă de muşchi, intestine şi de sânge care este un om, o suferinţă ce nu ţine de ele şi nu ţine de nicio alterare organică exterioară şi de nimic ce poate fi pipăit şi văzut, stârnindu-se în întunericul interior din nimic şi măcinând totul în grozave suferinţe ce nu au niciun atom de materie în constituţia lor. Este uluitor şi demenţial.
(Max Blecher, Vizuina luminată)
B.
— Mersi, colegu’, a spus şoferul, apoi mi s-a adresat iarăşi cu ochiul. Putem s-o amânăm, mi s-a adresat de astă dată mie. Facem juma’ de oră pân’ la Urziceni. Iar dacă vreau, scoatem şi mai puţin. Avem liber, doar aţi auzit.
Am dat iar din cap. Aprobator, fireşte. Şi un minut a fost linişte. Nici vocile din difuzor nu m-au deranjat în minutul ăla. Parcă toţi simţiseră nevoia de linişte pe care o simţeam eu, deşi evident că nu era aşa. Iar după un minut, pentru a sublinia faptul că nu era aşa, şoferul m-a întrebat:
— Şi?
Este posibil să fi părut destul de derutat în faţa unei asemenea întrebări. Şi e posibil ca el să fi sesizat deruta mea, întrucât a plescăit din buze parcă nemulţumit, apoi a continuat.
— Londra. Aţi spus că de-acolo aţi venit. Plouă tare? Aşa am auzit.
— Da, i-am spus.
— Plouă deci?
— Plouă.
A mai plescăit o dată.
— Da mai e şi soare din când în când, nu?
— Hâm, i-am zis.
Câteva secunde a părut concentrat exclusiv pe felul în care-i mergea maşina, întrucât tocmai se auzise de la motor un zgomot, o pocnitură. Apoi, pentru că zgomotul nu s-a repetat, s-a liniştit şi s-a întors iarăşi spre mine.
— Auziţi, da’ de ce circulă ăia invers pe stradă? Adică, ştiţi, chestia cu volanul pe dreapta. Care-i schepsisul?
Nu ştiam care-i schepsisul, aşa că i-am mărturisit ignoranţa mea în chestiune. Şi-am fost puţin jenat când i-am observat privirea. Începea să se îndoiască oare că veneam din Londra? Ar fi trebuit să-i povestesc cum mă plimbam prin Soho ore întregi, prin ploaia aia afurisită, fără să mă intereseze nimic altceva în afara gândului că sunt în Soho? Cum mâncasem un „sausage of the day” într-un pub kitsch numit Shakespeare’s Head din Fouberts Place, întrebându-mă tot timpul de ce naiba urcasem la etajul acela de la a cărui fereastră privea spre stradă un Shakespeare din gips sau din plastic? [...] Aş fi putut să-i povestesc toate astea. Şi-aş mai fi putut să-i spun şi cum m-am oprit în faţa unei tonete cu suveniruri din Piccadilly Circus, unde-am văzut nişte globuri dintr-acelea pe care când le întorci se umplu de ninsoare. Şi am vrut să cumpăr unul, pentru că logodnica mea colecţiona globuri cu nume de oraşe străine. Înainte de a-l cumpăra însă, am căutat din priviri o cabină dintr-aia telefonică, roşie, mi-a venit să o sun, pentru a o întreba dacă vrea glob cu Tower Bridge sau cu Big Ben, apoi am zâmbit şi le-am cumpărat pe amândouă, deşi niciodată logodnica mea nu voia două globuri din acelaşi oraş. Însă, pentru că-şi dorise de multă vreme să viziteze Londra, iar în momentul acela eu mă aflam acolo, mi-am zis că pot să iau şi două. Şi chiar trei, şi patru. Dar m-am oprit la două, nu din zgârcenie, ci pentru că la acea tonetă nu aveau globuri şi cu alte atracţii turistice. Aş fi putut chiar să-l rog pe şofer să oprească, să mă duc în spatele dubiţei, să scot geamantanul, să-l desfac şi să iau de acolo cele două globuri. [...] Probabil îi păream nepăsător. Nu eram, nici n-aveam cum să fiu. Şi n-aveam cum să fiu mai ales pentru că, înainte cu o lună de plecarea mea la Londra, logodnica mea avusese un accident tot pe drumul ăsta. Venea tot dinspre Bucureşti, unde trebuise să-şi rezolve nişte probleme personale, tocmai pentru că urma să plecăm apoi la Londra împreună. Şi maşina ei se răsturnase, la fel ca maşina aceea cu număr spaniol, iar ea, logodnica mea, n-avusese, într-adevăr, nicio şansă. Doar că asta nu se întâmplase aici, ci undeva mai în urmă, cu mai mulţi kilometri în urmă. Iar eu încercasem să nu recunosc locul acela când trecuserăm pe lângă el, încercasem să mă gândesc la cu totul altceva. Şi, până să văd maşina asta cu număr de Spania, reuşisem într-o bună măsură. Doar că mintea nu poate fi controlată la fel ca un computer. Am văzut cândva un documentar în care se făceau asemănări între creier şi computer. Şi erau multe. Erau însă şi multe diferenţe. Printre care şi aceea că, dacă în privinţa calculatorului, informaţia e accesată printr-o adresă, ceea ce-ţi oferă ţie controlul, în ceea ce priveşte creierul, informaţia se accesează prin conţinut. Ca şi cum ai căuta un cuvânt pe net şi ţi se deschid pagini ce conţin acel cuvânt, dar informaţia generală e despre cu totul altceva. Ca şi cum ai tasta cuvântul „dragoste”, de exemplu, şi ţi s-ar deschide o pagină despre grădinărit, iar tu ai ajuns acolo pentru că într-un loc se spune ceva de genul: „Grădinarul îşi îngrijeşte castraveţii cu dragoste”. Mă rog, chestii dintr-astea.
L-am privit pe şofer. Era încruntat, nepăsarea mea îl enervase probabil. Şi am simţit nevoia să-i vorbesc, trebuia să-i spun ceva.
― Auziţi, i-am spus, sunt curios: de unde aveţi aparatul ăsta? şi am arătat cu degetul spre aparatul din stânga volanului.
A ridicat mâna dreaptă de pe volan, a fluturat-o prin aer în semn de lehamite. Sau de indiferenţă. Şi a continuat să conducă fără să-şi întoarcă privirea de pe drum. Iar eu m-am gândit la un mod de a-l face să reia conversaţia cu mine, dar nu mi-a venit nimic inteligent în mine. Şi-apoi, după câteva minute, am renunţat la intenţia de a-l mai împăca pe şofer. Nici nu avea prea mare importanţă, mai era foarte puţin până acasă. Deja se vedea, în depărtare, oraşul.
(Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste)
Bacalaureat la limba şi literatura română: Text argumentativ - utilitatea cunoașterii biograf...
Bacalaureat la limba şi literatura română: Text argumentativ - utilitatea cunoașterii biograf...: Formularea subiectului și baremul se găsesc aici . ______________________________________________________________ PLANUL COMPUNE...
Bacalaureat la limba şi literatura română: Subiectul I, 2015 - rezolvare
Bacalaureat la limba şi literatura română: Subiectul I, 2015 - rezolvare: Formularea subiectului se găsește aici . ________________________________________________________ Subiectul I 1. „tăcut” ...
sâmbătă, 11 martie 2017
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Apartenența unui text la genul liric - formularea ...
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Apartenența unui text la genul liric - formularea ...: Citeș te următorul text: Salcâmi, arbori de câmpie, Cu flori albe năpădite de albine, Voi îmi amintiți copilăria , Voi sunteți...
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea
vineri, 3 martie 2017
duminică, 8 ianuarie 2017
Ortografie și punctuație în documente oficiale
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea
Recenta demisie a unui primar din România îmi dă prilejul să vă arăt încă o dată de ce trebuie să învățați gramatică: ca să nu vă faceți de râs când veți fi mari! Nu învățăm gramatică de dragul gramaticii, ci, pur și simplu, pentru a ști să scriem și să vorbim CORECT.
Iată cum se poate face de râs o personalitate publică și - altfel - deosebit de arogantă, absolventă - culmea! - a unei facultăți de litere și cu doctorat în sociologie!
Textul conține mai multe greșeli grave de ortografie, punctuație și stil.
I. Ortografie
1. Nu se scrie „Primar” (cu inițială majusculă), ci „primar”.
II. Punctuație
1. Nu se pune virgulă după „Demisie”. Este un titlu, nu un substantiv în vocativ (ca „Domnule director”, de exemplu).
2. Prima virgulă din corpul textului (cea de dinainte de „demisionez”) desparte predicatul de subiect, ceea ce e o greșeală elementară. De fapt, trebuie două virgule, care să despartă apoziția explicativă „L... ...escu” de restul enunțului: „Subsemnata, L... ...escu, demisionez...”.
III. Stil
1. Se încalcă regula clarității exprimării în construcția „...solicit încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului...”. Încetarea A CE? Presupun că „a mandatului”, dar, așa cum arată, formularea e neclară. Ori trebuia pusă o virgulă după „normale”; ori, mai bine, construcția trebuia reformulată așa: „...solicit încetarea de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei sale normale...”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)