Demonstraţie că un text este basm popular - planul compunerii

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE 1. Definiţia basmului popular	Basmul popular este o creaţie ...
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului "Prâslea cel voinic...” la specia basmului    a) creaţie populară:             - orală;             - anonimă;             - colectivă.     b) aparţine genului epic:              - acţiune : rezumat + momentele subiectului;               - personajele:                        - reprezintă binele şi răul;                        - au forţe supranaturale;               - narator        c) binele învinge răul - demonstraţie                       d) prezenţa supranaturalului:                 - timpul şi spaţiul fabuloase;                 - obiecte magice;                 - fiinţe supranaturale;                 - cifre magice;         e) formule specifice:                 - iniţiale;                 - mediane;                 - finale.          f) mesajul basmului:                 - cultiva optimismul;                 - are valenţe educative.	“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, pentru că... În primul rînd ... În al doilea rând, În al treilea rând... În al patrulea rând... Ultimul argument că textul este basm constă ...
III. ÎNCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul “Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular...

Puteţi găsi o propunere de compunere pe site-ul cu compuneri.

Argumentarea apartenenţei unui text literar la genul liric - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului liric	Textul liric  este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor lirice a)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului  în MOD DIRECT (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) b)      există eu liric ( cauţi mărcile prezenţei eului liric în text ) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	„Mezul iernei” este un text liric pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. În primul rând, este un text liric pentru că exprimă trăirile proprii ale autorului în mod direct. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulenţa gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât şi stele par încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuşi încântător şi eul liric este fermecat de strălucirea zăpezii. Măreţia naturii îl copleşeşte şi are sentimentul că trebuie să existe un creator care a zămislit-o. Îşi închipuie natura ca pe un templu, ale cărui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperişul templului este bolta cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munţii sunt altarele şi vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt în faţa grandorii naturii.             În al doilea rând, textul este liric, deoarece există un eu liric. Acesta îşi face simţită prezenţa în ultima strofă prin verbul la persoana I „văd”.  De asemenea, se simte prezenţa eului liric şi în exclamaţii:             „E un ger amar, cumplit”             „O! Tablou măreţ, fantastic!”             În al treilea rând, caracterul liric al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul îşi exprimă emoţiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii copleşite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „îngheţate” şi „oţelit”  transmit un sentiment de nelinişte şi chiar teamă în faţa grozăviei frigului. Strofa continuă cu imaginea (tot vizual-auditivă) a câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparaţia „zăpada... pare-un lan de diamanturi” şi epitetele „cristalină” şi „strălucitoare” sugerează frumuseţea şi strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează imaginea naturii ca un templu. El foloseşte comparaţia fumuri...se ridică ca înaltele coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” şi epitetele „albe”, „scânteios”, „maiestuos”, „tainic”, „măreţ”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare” pentru a sugerea măreţia şi misterul naturii şi pentru a transmite un sentiment de admiraţie amestecată cu teamă. Eul liric presimte existenţa unui creator divin îndărătul acestei grandori cosmice.             Limbajul artistic se arată şi prin forma muzicală a textului, care este organizat în versuri cu măsură egală (de 15 – 16 silabe), are rimă împerecheată şi ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul „Mezul iernei” este liric, deoarece, prin vocea  unui eu liric, autorul comunică în mod direct emoţii şi gânduri legate de iarnă, folosind un limbaj expresiv prin care reuşeşte să ne impresioneze puternic.

Argumentarea apartenenţei unui text la genul epic - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE Definiţia operei epice	Genul epic cuprinde opere literare în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului.
II. CUPRINS Argumentarea faptului că"Vizită", de I.L. Caragiale este o operă epică:     a) are acţiune – rezumat, eventual momentele subiectului;      b) are  personaje – prezentare scurtă;       c) are narator – felul naratorului, la ce persoană povesteşte;    d) se foloseşte naraţiunea, ca mod de expunere principal, dar, în funcţie de text, ea se împleteşte cu dialogul şi descrierea.	“Vizită” , de I.L. Caragiale, este un text epic, deoarece are trăsăturile acestui tip de text. În primul rând, are acţiune. De Sf. Ion, un musafir soseşte în vizită la dna Maria Popescu, cu ocazia onomasticii fiului acesteia. Pe parcursul vizitei, micuţul sărbătorit se dovedeşte neastâmpărat şi lipsit de educaţie, făcând numai pozne. Este gata să răstoarne maşina de făcut cafea, face tărăboi cu trâmbiţa şi toba, o loveşte pe mama sa cu sabia în apropierea ochiului, toarnă pe ascuns dulceaţă în şoşonii musafirului, fumează o ţigaretă întreagă, varsă cu mingea cafeaua pa pantalonii musafirului, în sfârşit, leşină, din cauza tutunului. În al doilea rând, textul este epic, deoarece are personaje: musafirul, dna Popescu, Ionel, jupâneasa. Personajul principal este Ionel, un copilaş rău crescut, căruia mama îi tolerează orice. În al treilea rând, caracterul epic al textului este dovedit de prezenţa naratorului, care povesteşte la persoana I, adoptând perspectiva unuia dintre personaje. În sfârşit, ca în orice text epic, sunt folosite toate modurile de expunere. Naraţiunea este folosită pentru a prezenta acţiunea. Dialogul dă viaţă personajelor. Descrierea apare foarte puţin, din loc în loc, pentru a crea cadrul acţiunii şi a prezenta sumar personajele.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - scurt rezumat al cuprinsului;                      - mesajul artistic (ce vrea să transmită INDIRECT autorul);	În concluzie, textul “Vizită...” este un text epic, în care autorul comunică indirect, prin intermediul unei poveşti, un mesaj ironic-dezaprobator la adresa educaţiei făcute copiilor în anumite familii.

Demonstraţie că un text este nonliterar

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului nonliterar	Textul nonliterar este un text care  are drept scop informarea obiectivă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii  într-un limbaj clar şi precis, conţinând adesea termeni ştiinţifici şi tehnici.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului "Cartoful", la categoria textelor nonliterare: a)      îşi propune să informeze în mod obiectiv cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii – prezinţi pe scurt conţinutul textului; b)      foloseşte un limbaj clar şi precis, fără procedee de expresivitate artistică: ·        cuvinte cu sens propriu; ·        termeni ştiinţifici şi tehnici ·        date numerice	Textul “Cartoful” este un text nonliterar, pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text. În primul rând, este text nonliterar, deoarece conţine  informaţii obiective despre cartof, şi nu opiniile subiective ale autorului. Aflăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor şi că este cultivat pentru tuberculii săi comestibili. Ni se spune că este originar din America de Sud şi că reprezintă, după orez, grâu şi porumb, a patra sursă de energie alimentară de pe pământ. Alte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului. Cartoful conţine amidon, vitamina C, fibre, proteine şi mult potasiu. De asemenea conţine glicoalcaloizi, cum ar fi solanina şi ciaconina. Acestea sunt câteva dintre informaţiile conţinute de text. În al doilea rând, caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său. Este un limbaj clar şi precis, lipsit de expresivitate artistică, în care cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu. Se folosesc mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici, precum erbacee, solanacee, tubercul, amidon, potasiu, glicoalcaloizi etc. De asemenea, apar date numerice: 200 ( de specii de cartof ), 170 de grade ( temperatura ).
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul “Cartoful” este nonliterar, pentru că ni se prezintă informaţii obiective despre o plantă reală, folosindu-se un limbaj ştiinţific.

Argumentare că un text este literar - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului literar	Textul literar este un text prin care autorul îşi propune să impresioneze şi să emoţioneze cititorii, exprimându-şi propriile gânduri, idei şi sentimente, prin folosirea unui limbaj artistic, puternic marcat de subiectivitate.
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor literare a)      îşi propune să impresioneze cititorii – explici cum face asta; b)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	„Mezul iernei” este un text literar pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. În primul rând, îşi propune să impresioneze, să emoţioneze cititorii prin descrierea unui tablou de iarnă, în care gerul striveşte natura, nerăpindu-i totuşi frumuseţea şi misterul.             În al doilea rând, este un text literar pentru că exprimă trăirile proprii ale autorului. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulenţa gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât şi stele par încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuşi încântător şi eul liric este fermecat de strălucirea zăpezii. Măreţia naturii îl copleşeşte şi are sentimentul că trebuie să existe un creator care a zămislit-o. Îşi închipuie natura ca pe un templu, ale cărui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperişul templului este bolta cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munţii sunt altarele şi vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt în faţa grandorii naturii.             În al treilea rând, caracterul literar al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul îşi exprimă emoţiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii copleşite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „îngheţate” şi „oţelit”  transmit un sentiment de nelinişte şi chiar teamă în faţa grozăviei frigului. Strofa continuă cu imaginea (tot vizual-auditivă) a câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparaţia „zăpada... pare-un lan de diamanturi” şi epitetele „cristalină” şi „strălucitoare” sugerează frumuseţea şi strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează imaginea naturii ca un templu. El foloseşte comparaţia fumuri...se ridică ca înaltele coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” şi epitetele „albe”, „scânteios”, „maiestuos”, „tainic”, „măreţ”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare” pentru a sugerea măreţia şi misterul naturii şi pentru a transmite un sentiment de admiraţie amestecată cu teamă. Eul liric presimte existenţa unui creator divin îndărătul acestei grandori cosmice.             Limbajul artistic se arată şi prin forma muzicală a textului, care este organizat în versuri, are rimă împerecheată şi ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul „Mezul iernei” este literar, deoarece, prin intermediul unui limbaj artistic, expresiv, autorul îşi comunică emoţii şi gânduri legate de iarnă, prin care reuşeşte să ne impresioneze puternic.

Caracterizarea unui personaj dintr-un text studiat (planul compunerii)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi personajul principal dintr-o schiţă studiată de tine la şcoală.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere :

-         precizarea, însoţită de exemple, a două mijloace / procedee de caracterizare existente în schiţa aleasă ;

-         numirea a patru trăsături ale personajului principal ;

-         ilustrarea acestor trăsături, prin citate comentate sau prn referire la întîmplări / la situaţii semnificative ;

-         prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi alte două personaje ale schiţei.

Notă

Vei primi  puncte pentru redactarea întregii lucrări:

-          unitatea compoziţiei;

-          coerenţa textului;

-          registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului;

-          ortografia;

-          punctuaţia;

-          aşezarea corectă a textului în  pagină, lizibilitatea.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE  Locul personajului (principal / secundar / episodic etc.)	Goe este personajul principal al schiţei “D-l Goe...”, de I.L. Caragiale.
II. CUPRINS 1. Rolul personajului în acţiune - f. scurt rezumat al subiectului 2. Trăsături caracteristice :   ·        identificarea  însuşirii şi numirea ei; ·        argumentare (de unde reiese însuşirea: citate comentate sau referire la întâmplări semnificative); ·        modalităţi de caracterizare : - directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi); SAU - indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.); 3. Atitudinea autorului faţă de personaj	Goe pleacă împreună cu familia la Bucureşti, de 10 mai. Pe peron şi în tren, el face ............... .......................................................................... .................................................................... Pentru a-l caracteriza pe Goe autorul foloseşte atât caracterizarea directă, cât şi cea indirectă. Caracterizarea directă este făcută direct de narator, precum şi de alte personaje. Din spusele directe ale naratorului aflăm că .......... ........................................................................... Din ce spun alte personaje, reiese că Goe .......... ........................................................................ Modalităţile de caracterizare indirectă sunt în special comportamentul şi vorbele personajului, dar şi felul în care este îmbrăcat şi chiar numele lui. Astfel, din comportamentul lui, reiese că................ Felul în care vorbeşte indică faptul că Goe .................................................................... El este îmbrăcat ...................................... ceea ce sugerează că .............................................. Autorul este evident ironic faţă de personajul său.....................................................................
III. ÎNCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului                - mesajul artistic	În concluzie, prin Goe, autorul vrea să contureze un anumit tip .......................................................... ......................................

Demonstraţie că un text este pastel (planul compunerii)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să motivezi că  o operă literară dintre cele studiate de tine la şcoală este un pastel.

În compunerea ta trebuie:                                 

-         să defineşti pastelul;                                                                 

-         să demonstrezi că textul studiat are caracteristicile prezente în definiţia generală a pastelului;

-         să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

-         să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă

Vei primi  puncte pentru redactarea întregii lucrări:

-          unitatea compoziţiei;

-          coerenţa textului;

-          registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului;

-          ortografia;

-          punctuaţia;

-          aşezarea corectă a textului în  pagină, lizibilitatea.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE Definiţia pastelului	Pastelul este o creaţie lirică, în versuri,  în care se zugrăveşte un tablou din natură. Creatorul acestei specii literare în literatura română este Vasile Alecsandri.
II. CUPRINS Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei / alt pastel studiat", la specia pastelului     a) creaţie lirică, în care ideile şi sentimentele sunt exprimate prin intermediul unui tablou din natură: -prezentarea pe larg (strofă cu strofă a imaginilor artistice, a ideilor şi  a sentimentelor exprimate; -comentarea procedeelor artistice şi a efectelor artisitice obţinute (figuri de stil etc.); - citate; -prezenţa eului liric - prin ce este marcată       b) în versuri - elemente de versificaţie: strofă, vers, rimă, ritm, măsură;	“Mezul iernei” este un pastel, pentru că are caracteristicile acestui tip de text. În primul rând “Mezul iernei”  este o creaţie lirică în care se zugrăveşte un tablou din natură. Autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod direct. În strofa I, ............................................ ......................................................... În strofa a doua ...................................... ............................................................ În strofa a treia ..................................... .............................................................. În strofa a patra ..................................... ............................................................ Eul liric îşi face simţită prezenţa prin ...... .................................................. În al doilea rând « Mezul iernei » este un text în versuri. ..... ..............................................................
III. ÎNCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, “Mezul iernei” este pastel, deoarece ......................................................

Demonstraţie că un text este fabulă (planul compunerii)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să motivezi că  o operă literară dintre cele studiate de tine la şcoală este o fabulă.

În compunerea ta trebuie:                                 

-         să defineşti fabula;                                                                    

-         să demonstrezi că textul studiat are caracteristicile prezente în definiţia generală a fabulei;

-         să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

-         să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă

Vei primi  puncte pentru redactarea întregii lucrări:

-          unitatea compoziţiei;

-          coerenţa textului;

-          registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului;

-          ortografia;

-          punctuaţia;

-          aşezarea corectă a textului în  pagină, lizibilitatea.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE Definiţia fabulei	Fabula este o specie a genului epic, în care se critică defecte omeneşti prin intermediul obiectelor sau al fiinţelor necuvântătoare. Fabula are două părţi ( naraţiune şi morală ) şi un mesaj cu caracter educativ.
II. CUPRINS Argumentarea faptului că textul "Câinele şi căţelul" este o fabulă     a) specie  a genului epic - are:             - acţiune - rezumat;             - personaje - enumerare;             - narator;    b) prin intermediul unor animale, critică defecte omeneşti:             - demagogia ( Samson ) - explicaţie, citate;             - îngâmfarea (Samson) - explicaţie, citate;             - naivitatea (Samurache) - explicaţie, citate;             - etc.    c) are o structură specifică:             - textul narativ;             - morala (învăţătura);      d ) caracterul educativ al mesajului;	Textul “Câinele şi căţelul”, de G. Alexandrescu este o fabulă, pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. ................................................................... În primul rând, este un text epic. Are acţiune, personaje, narator. Acţiunea este simplă. Câinele Samson ....................................................... Personajele sunt................................ Naratorul povesteşte la persoana a III-a. ........................................................................... .................................................................... În al doilea rând, textul este fabulă, pentru că, prin intermediul unor animale, sunt criticate de fapt defecte umane. Samson este tipul omului............. Samurache este tipul omului ............................ .......................................................................... ...................................................................... ........................................................................... .......................................................................... ................................................. ................................................................ ........................................................... ....................................................... .................................................... În al treilea rând, textul are o structură specifică fabulei. Prima parte conţine ..........................., iar a doua parte........................................ ...................................................................  .............................................................. În sfârşit, textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu caracter educativ. Învăţăm de aici....... ..................................................
III. ÎNCHEIERE Concluzii - scurt rezumat al cuprinsului;	În concluzie, textul « Câinele şi căţelul » este o fabulă, pentru că................................................