Blogul profesorului de limba română

"Călin (file din poveste)" - clasa a VII-a, manual Humanitas

2012-05-10T16:54:00.001+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 5 / pag. 131 - aici
Ex. 6 / pag. 131

Î: Comentaţi modul în care este sugerată atmosfera de sărbătoare din secvenţa a treia a textului.

R: Alături de nunta lui Călin cu fata craiului, se porneşte şi o nuntă a vieţuitoarelor naturii în care protagoniştii sunt un fluture - mirele - şi o viorea -mireasa. Prin această nuntă Eminescu vrea să sugereze că toată natura ia parte la bucuria iubirii împărtăşite. Când iubeşti ţi se pare că întreg universul vibrează alături de tine. Evident, atmosfera nunţii micilor vieţuitoare - care are aspectul unei nunţi ţărăneşti - este plină de sărbătoare. Toate imaginile o sugerează. Furnicile şi albinele sunt cuprinse de febra pregătirilor: unele aduc făină pentru plăcinte şi colaci, altele aduc miere pentru masă şi colb de aur pentru cerceii miresei de care se va ocupa cariul, mare meşter faur. Alaiul de nuntă este condus de un greiere pe post de vornicel. Înaintea lui, responsabili cu hora, sunt puricii, care sar neobosiţi, deşi sunt potcoviţi cu potcoave de oţel. Următoarea imagine, cea a bondarului-popă, care cântă pe nas, este şi ea plină de haz. În continuarea alaiului, îl vedem pe mire, de asemenea într-o postură amuzantă: stă răsturnat într-o cojiţă de alună trasă de lăcuste şi îşi răsuceşte, cochet şi sigur pe el, mustaţa. Neamurile lui, ceilalţi fluturi, formează un lanţ lung în urma lui, toţi puşi pe glume şi pe flirt. Şi pentru că nu se poate nuntă fără muzică, apar ţânţarii pe post de lăutari, urmaţi de alte felurite insecte: gândăcei, cărăbuşi. Tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei - o viorea -, care, în tradiţie ţărănească, se ascunde după uşă, prefăcându-se că nu vrea să meargă după mirele ei.

Succesiunea rapidă a imaginilor, diversitatea, bogăţia, animaţia personajelor şi ipostazele lor hazlii, zumzetul şi gălăgia provoacă o atmosferă veselă, de adevărată sărbătoare.

Portretul lui Ştefan cel Mare - clasa a VI-a, manual EDP

2012-04-23T23:00:00.000+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 1 / pag. 139

Ştefan cel Mare era un bărbat scund. Grigore Ureche îl descrie ca fiind "...om nu mare de statu...", iar Mihail Sadoveanu spune că era "...scund de statură...".

Ex. 2 / pag. 139

În general, portretul făcut de Grigore Ureche lui Ştefan cel Mare este unul pozitiv. Pentru a nu scădea din valoarea domnitorului, cronicarul se fereşte de cuvinte care i-ar ştirbi personalitatea. De aceea, în loc să folosească un cuvânt cu potenţial depreciativ precum "scund", preferă să folosească formula ocolitoare "nu mare de statu...".

Ex. 3 / pag. 139

Portretul făcut de Grigore Ureche domnitorului Ştefan cel Mare este în general favorabil, deşi sunt arătate şi defectele. Astfel, aflăm încă de la începutul textului că voievodul moldovean era iute la mânie, vărsând de multe ori sânge nevinovat: era "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâea fără judeţu." Sunt prezentate însă apoi pe larg calităţile domnitorului. Ştefan cel Mare era un bărbat cu caracter integru ("om întreg la fire"), energic ("neleneşu") şi priceput ("lucrul său ştia a-l acoperi"). Era un bun conducător militar ("la lucruri de războaie meşter"), fiind de multe ori un exemplu în luptă pentru oştenii săi ("unde era nevoie însuşi se vârâea, ca văzându-l ai săi, să nu se îndărăpteze"). În plus, dădea dovadă de încredere în sine şi de tenacitate, nerenunţând la luptă nici în situaţiile mai dificile: "Şi unde biruiau alţii, nu perdea nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor".

Calendar cu scriitori români: Camil Petrescu

2012-04-09T19:23:00.001+03:00

Calendar cu scriitori români: Camil Petrescu: Azi se împlinesc 118 ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu...

Calendar cu scriitori români: Emil Cioran

2012-04-08T21:59:00.001+03:00

Calendar cu scriitori români: Emil Cioran: Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română Azi se împlinesc 101 ani de la naşterea scriitorului Emil Cioran. ...

Bacalaureat 2012, proba orală - emiţătorul mesajului

2012-04-07T20:21:00.006+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Am văzut în articolul anterior că unul dintre elementele situaţiei de comunicare este emiţătorul, prin urmare, una dintre întrebările de pe bilet l-ar putea viza pe acesta.

Cine este emiţătorul mesajului în cazul nostru? Cred că e clar că emiţătorul este autorul textului.

De cele mai multe ori, numele autorului este uşor de aflat dacă te uiţi sub text. Fie că este un text literar, fie că este un text nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, stiinţific, eseistic), numele autorului său apare sub text. Nu ai altceva de făcut decât să-l cauţi acolo.

Singurele situaţii în care identitatea autorului pune ceva probleme sunt cele ale textelor populare (din categoria celor literare) şi juridic-administrative (din categoria celor nonliterare).

Dacă ai un text popular, trebuie să spui că autorul este:

un om simplu, din popor, fără ştiinţă de carte;
anonim (adică, numele său nu este cunoscut, pentru că el nu şi-a iscălit textul, deoarece nici nu l-a scris, ci l-a transmis pe cale orală);
colectiv (adică, practic, textul nu este creaţia unui singur autor, ci a tuturor celor care au fost implicaţi în procesul transmiterii lui: unii au mai adăugat ceva textului iniţial, alţii au mai omis câte ceva).

În cazul unui text juridic-administrativ (adică, un articol de lege, un regulament de funcţionare al vreunei instituţii etc.), trebuie să spui că nu există un autor anume, pentru că la elaborarea legilor sau a regulamentelor participă mai multe persoane, jurişti de meserie, iar numele lor nu sunt cunoscute publicului larg.
Trebuie să mai menţionez că în modelele de subiecte pentru proba orală publicate de minister în ultimii doi ani nu sunt cerinţe referitoare la emiţătorul textului. Într-unul din cele două modele din 2010 există însă o asemenea cerinţă.

Bacalaureat 2012, proba orală - situaţia de comunicare

2012-04-07T13:23:00.001+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Prin urmare, prima cerinţă de pe biletul de la proba orală se referă la situaţia de comunicare.

Aici totul pleacă de la schema situaţiei de comunicare conceptualizată de lingvistul rus Roman Jakobson:

Cel care se adresează („transmiţătorul”) trimite un mesaj destinatarului („receptorul”). Pentru ca mesajul să-şi îndeplinească funcţiunea, el are nevoie de un context la care se referă (sau, într-o nomenclatură mai echivocă, de un „referent”), pe care destinatarul să-l poată pricepe şi care să fie sau verbal sau capabil de a fi verbalizat; de un cod întru totul, sau cel puţin parţial, comun atât expeditorului, cât şi „destinatarului” (sau, cu alte cuvinte, comun celui care codează şi celui care decodează); în fine, are nevoie de contact, conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească şi să menţină comunicarea.

Aşadar, elementele situaţiei de comunicare sunt:

emiţătorul ("transmiţătorul", cel care se adresează, cel care comunică o informaţie);
receptorul ("destinatarul", cel căruia îi este adresată informaţia);
mesajul (informaţia transmisă);
contextul ("referentul", situaţia din realitate la care se referă informaţia);
codul (ansamblul de semne care constituie suportul informaţiei);
canalul (conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi).

Voi continua într-un articol următor.

Bacalaureat 2012, proba orală - înţelegerea textului

2012-03-27T17:59:00.001+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Am vorbit într-un articol anterior despre importanţa lecturii cu voce tare a textului de pe biletul de examen. De fapt, felul în care citeşti este, pentru profesor, primul indiciu dacă tu ai înţeles sau nu textul. Înţelegerea textului citit este prima competenţă evaluată în cadrul probei orale. Ea are două componente:

lectura textului (corectă, cursivă, conştientă şi expresivă) - despre care am vorbit deja;
formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la situaţia de comunicare din textul dat.

Ce întrebări vi s-ar putea pune? Iată câteva exemple:

Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

Acestea sunt doar câteva exemple. Voi intra în amănunte în următoarele articole.

Figuri de stil. Epitetul

2012-03-25T21:57:00.000+03:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Cuvântul epitet (fr. épithète, lat. eptihetum, gr.epitheton - cuvânt adăugat) desemnează o figură de stil care constă în alăturarea unui cuvânt calificativ lângă altul, în scop estetic. Sau, cu altă definiţie, epitetele sunt cuvinte care exprimă însuşiri deosebite ale unui obiect sau ale unei acţiuni, aşa cum se reflectă în simţirea şi fantezia cititorului.

În funcţie de partea de vorbire pe care o determină există:

epitete ale substantivului:

Ziua era mohorâtă, dar la lumina dulce a mestecenilor îmi plăcea să stau şi să privesc dezastrul Suhei. (G. Bogza, Privelişti şi sentimente);

epitete ale verbului:

Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi. (Mihai Eminescu, Scrisoarea III);
Iar pădurea lin suspină... (Mihai Eminescu, Călin, file din poveste).

Epitetul poate sta:

după cuvântul determinat:

Umplu aerul văratic de mireasmă şi răcoare... (M. Eminescu, Călin, file din poveste);
Ieşi Zamfira-n mers isteţ / Frumoasă ca un gând răzleţ, / Cu trupu-nalt, cu părul creţ, / Cu pas uşor. (G. Coşbuc, Nunta Zamfirei);

înaintea cuvântului determinat:

Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită. (V. Alecsandri, Sfârşit de toamnă);
Lin viorile răsună... (M. Eminescu, Călin, file din poveste).

Atenţie!

Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situaţii ca cele din textele următoare determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea afectivităţii sau imaginaţiei scriitorului:

... şi părinţii şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi... (I. Creangă, Amintiri din copilărie);
Atâta obidă se abătu asupra lui, încât sub pleoapele închise închipuirea-i dădu buzna. (I. Teodoreanu, La Medeleni).

În aceste exemple adjectivele evidenţiate nu sunt epitete.
Ca să fie şi mai clar, compară următoarele serii:

îmbinări de cuvinte care conţin epitete: întunecimea magică a pădurii, somn lin, glas tânguios, şoapte dulci, tei sfânt;
îmbinări de cuvinte care NU conţin epitete: măr roşu, hol îngust, curte dreptunghiulară etc.

Bacalaureat 2012, proba orală - lectura cu voce tare a textului

2012-03-24T22:01:00.000+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Prima cerinţă de pe biletul de la proba de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română, plasată între paranteze pătrate pe bilet, este lectura textului:

[Citeşte textul cu voce tare.]

Această cerinţă trebuie tratată cu seriozitate, fiindcă modul în care citeşti este un aspect punctat conform grilei descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română. Nivelurile de competenţă sunt următoarele:

utilizator mediu - citeşte corect şi cursiv;
utilizator avansat - citeşte corect, cursiv şi conştient;
utilizator experimentat - citeşte corect, cursiv, conştient şi expresiv.

Prin urmare, pentru a fi considerat utilizator experimentat, trebuie să citeşti textul corect (adică, să pronunţi corect cuvintele), cursiv (adică, să nu te opreşti, să nu te bâlbâi, să nu revii asupra cuvintelor etc.), conştient şi expresiv (adică, oprindu-te la virgulă, la punct, având intonaţie adecvată celorlalte semne de punctuaţie şi demonstrând că ai înţeles textul).

Pentru a fi considerat un astfel de utilizator, îţi recomand să faci exerciţii de lectură cu voce tare acasă, în faţa oglinzii sau să te înregistrezi pentru a te putea ulterior autoevalua.

Bacalaureat 2012 - precizări pentru proba orală

2012-03-24T16:08:00.004+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Înainte de a trece la explicaţii privind proba orală din cadrul bacalaureatului 2012 trebuie să prezint şi al treilea document oficial postat de minister pe site-ul său.

Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012

Proba A

Introducere

În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat – 2012 se desfăşoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011.

Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5218/29.08.2011.

Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română reprezintă cadrul de evaluare a competenţelor de receptare şi de producere a mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu programa scolară – în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ), cu valorificarea achiziţiilor dobândite la această disciplină. Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română are ca finalitate evaluarea competenţei de comunicare/ exprimare orală într-o situaţie de comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei

Subiectul de examen conţine un text suport, care poate fi:

• literar;

• nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiinţific, eseistic).

Textul utilizat ca suport are următoarele caracteristici:

• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de text;

• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;

• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 175-250 de cuvinte;

• se înscrie în reperele precizate de programa de examen;

• este „la prima vedere”, nestudiat la clasă.

Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât si la tema/mesajul textului suport.

Competenţe de evaluat

În cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:

- înţelegerea textului;

- exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere;

- organizarea discursului;

- adaptarea la situaţia de comunicare;

- utilizarea limbii literare.

Nivelurile de competenţă sunt descrise în grilă prin descriptori calitativi, organizaţi în mod progresiv, care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competenţelor lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei

Instrumentul normativ al evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală este Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, anexă a prezentului document.

Bacalaureat 2012 - grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

2012-03-24T10:11:00.007+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Răspunsul vostru la proba orală a examenului de bacalaureat se evaluează după următoarea grilă.

În articolele următoare voi explica pe rând fiecare descriptor.

Bacalaureat 2012 - evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

2012-03-23T19:43:00.002+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Se apropie evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2012. Proba are loc în perioada 11.06.2012 - 13.06.2012. Să vedem în ce constă această probă. Ministerul a publicat pe site-ul său un model de subiect.

Examenul de bacalaureat 2012

Proba A

Model

Când m-am prezentat la poarta căminului studenţesc de pe strada Cheiului să-mi iau camera în primire, ca proaspăt student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, purtam încă armă, războiul nu se terminase, […] şi mai şchiopătam încă.

În ghereta de la poarta căminului studenţesc, n-am găsit pe nimeni. Uşa era deschisă, am intrat şi am aşteptat. Am ieşit apoi şi m-am plimbat prin curtea îngustă cu pietriş roşcat şi fără copaci. [...] M-am întors în ghereta portarului, [...] şi am început să citesc cele câteva anunţuri din avizier, printre care se afla şi lista cu numărul camerelor şi cu studenţii repartizaţi în ele. Numele meu nu era trecut pe listă. Mi-am adus aminte, văzându-mă lipsă, că de câteva ori în ultimii ani numele meu n-a mai fost, nimeni nu ştia dacă mai pot fi cu adevărat, şi ori de câte ori m-am ivit din nou am avut sentimentul că trebuie să iau un loc pe care mi-l pierdusem şi că unora le stârnesc mirare prin firescul cu care îmi umplu iarăşi un pahar cu apă […]. Tragicul acesta simplu al întoarcerii la existenţă l-am simţit de atâtea ori, şi tinereţea mea, care a trecut prin atâtea vieţi întrerupte, fusese în stare să caute şi nota de umor din acest tragic care nu reuşise să mă umilească.

(Stefan Bănulescu, Gaudeamus)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.

2. Care este opinia ta despre efortul tinerilor de a-şi găsi locul potrivit în viaţa socială?

Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

În articolul următor voi prezenta baremul de evaluare (grila descriptorilor competenţei de comunicare în limba română).

Dicţionar de cuvinte, expresii şi citate celebre: Zidurile Ierihonului

2012-03-19T19:55:00.001+02:00

Dicţionar de cuvinte, expresii şi citate celebre: Zidurile Ierihonului: Meditaţii online la limba română *** Blogul profesorului de limba română Expresia derivă dintr-un mit biblic ( Cartea lui Iosua , cap. VI, ...

Calendar cu scriitori români: Alexandru Macedonski

2012-03-14T23:48:00.001+02:00

Calendar cu scriitori români: Alexandru Macedonski: Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română Azi se împlinesc 158 de ani de la naşterea lui Alexandru Macedonsk...

Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română

Descrierea obiectivă şi descrierea subiectivă - clasa a VII-a, manualul Humanitas

2012-03-12T21:49:00.000+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 1 / pag. 133

a) „În anul 1873 …la Sinaia” – pasaj nedescriptiv

„Locul ales…sau manual.” – pasaj descriptiv

b) Tot textul este descriptiv.

c) Tot textul este descriptiv.

Ex. 2 / pag. 133

a) Castelul Peleş

- arhitectura exterioară: faţade, terase;

- arhitectura interioară: Holul de onoare ( pereţii cu lambriuri, basoreliefuri şi statuete, tapiseriile de la balcon, plafonul de sticlă, cu vitralii ).

b) Castelul Peleş

- arhitectura interioară: vitralii, tablouri, camere, coridoare, trepte, geamuri, draperii.

c) Castelul Peleş

- arhitectura exterioară: fără detalii;

- arhitectura interioară: cabinetul de lucru al regelui, sala de consiliu, holul de onoare, biblioteca, sala de teatru, sufrageria, sala armurilor, sala de arme, sala oglinzilor.

Staţiunea Sinaia: hoteluri, cabane, pârtii de schi, telescaune, teleferice, izvoare de apă minerală.

Castelul Peleş este descris în toate textele. Elementul de detaliu care apare în toate descrierile castelului sunt vitraliile.

Într-un singur text, al treilea, este descrisă şi staţiunea Sinaia în ansamblu.

De asemenea, mai multe elemente de detaliu apar doar într-un singur text: pereţii lambrisaţi ai Holului de onoare, basoreliefurile, statuetele, tapiseriile franceze, plafonul de sticlă (în primul text); tablourile, treptele şi draperiile (în al doilea text); cabinetul de lucru al regelui, sala de consiliu, biblioteca, sala de teatru, sufrageria, sala armurilor, sala de arme, sala oglinzilor (în ultimul text).

Calendar cu scriitori români: Radu Stanca

2012-03-05T18:16:00.000+02:00

Calendar cu scriitori români: Radu Stanca: Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română Astăzi se împlinesc 92 de ani de la naşterea lui Radu Stanca. Radu...

Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română

"Două loturi", de I.L. Caragiale - exerciţii, clasa a VII-a, manualul Humanitas

2012-03-04T14:54:00.000+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 3 / pag. 182

Î: Discutaţi cum se stabileşte contactul cu cititorul.

R: În două secvenţe ale textului naratorul stabileşte un contact cu cititorul.

Într-o primă secvenţă Caragiale imaginează un dialog între un presupus cititor şi naratorul textului. Naratorul îşi închipuie că un potenţial cititor l-ar putea întreba de unde ştie dl Lefter de câştig dacă a pierdut biletele, iar el îi răspunde că le-a cumpărat cu bani de împrumut de la dl căpitan Pandele şi a aflat de la el. La sfârşitul secvenţei naratorul îşi exprimă convingerea că cititorul a găsit acum răspuns la întrebarea sa: "Cititorul a înţeles acuma ce caută...".

A doua secvenţă în care naratorul ia contact cu cititorul este la finalul textului: "Dar... fiindcă nu sunt...madam Popescu.". Aici naratorul se adresează direct cititorului folosind un pronume de persoana a II-a plural: "să vă spun". Cuvintele care indică prezenţa naratorului sunt: "nu sunt", "prefer", "să spun", "nu ştiu", "meu".

Ex. 4 / pag. 182

Î: Ce rol are acest contact în textul studiat? Alegeţi...

R: Contactul dintre cei doi are rolul de a atrage interesul cititorului asupra celor povestite.

Calendar cu scriitori români: Mihai Ursachi

2012-02-17T22:14:00.000+02:00

Calendar cu scriitori români: Mihai Ursachi: Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română Astăzi se împlinesc 71 de ani de la naşterea scriitorului Mihai Ur...

Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română

Dictare: Când se scrie "căi", când se scrie "că-i"

2012-02-13T10:10:00.000+02:00

Dictare: Când se scrie "căi", când se scrie "că-i": FORUMUL OREI DE LIMBA ROMÂNĂ JOCURI LITERARE ŞI LINGVISTICE 1. Căi se scrie fără cratimă pentru că este un singur cuvânt. El poate fi: s...

Blogul profesorului de limba română / Meditaţii online la limba română

Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât - clasa a VII-a

2012-01-29T11:04:00.002+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 3 / pag. 106

„fiecare” – adjectiv pronominal nehotărât, se acordă cu substantivul „fulg” (masculin, singular, acuzativ), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„unii” - adjectiv pronominal nehotărât, se acordă cu substantivul „copii” (masculin, plural, nominativ), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„alţii” – pronume nehotărât, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„orice”- pronume nehotărât, cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct;

„atâtea” - pronume nehotărât, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„oricui” - pronume nehotărât, cazul dativ, funcţia sintactică de subiect;

„unul” - pronume nehotărât, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„(pe) altul” - pronume nehotărât, genul masculin, numărul singular, cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct.

Pronumele demonstrativ - clasa a VII-a

2012-01-25T20:17:00.001+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Utilizatorul elenabubble23 postează pe forum următorul mesaj:

Buna seara! Ma ajutati cu exercitiul 2 de la pagina 103,manual Huamnitas clasa a VII-a?

Uitati cum am rezolvat.Sper sa ma ajutati.Nu stiu daca este corect.Cam ce ar trebui sa mai adaug?

primul text

ceilalti- pronume demonstrativ,de diferentiere,gen masc. , nr. plural,caz N,f.s. S .

acestia-pron.dem.,de apropiere,genul masc.,nr.pl.,caz N, f.s. S .

acesta- pron.dem. , de aporpiere, gen masculin,nr singular, cazN,f.s. S.

al doilea text

acestea-adj pron demonstrativ de apropiere,det subst "noptile" nr.pl.,gen fem.,caz Ac.,f.s. At adj.

acestea-adj.pron.dem. de apropiere,det. subst."anul",gen masc.,nr sing,caz N ,f.s.At adj.

aceleasi - adj pron dem.,de identitate,det subst"corabii",gen fem,nr pl.,caz N,At adj.

Adăugat (2012-01-25, 6:59 PM)

---------------------------------------------

la al doilea text al doilea cuvant analizat este acesta*

Rezolvarea corectă şi completă este următoarea:

Ex. 2 / pag. 103, clasa 7, manual Humanitas

„ceilalţi” – pronume demonstrativ de diferenţiere, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„aceştia” - pronume demonstrativ de apropiere, genul masculin, numărul plural, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„celălalt” – adjectiv pronominal demonstrativ de diferenţiere, se acordă cu substantivul „miros” ( neutru, singular, nominativ ), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„acela” - pronume demonstrativ de depărtare, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, funcţia sintactică de nume predicativ;

„acesta” - pronume demonstrativ de apropiere, genul masculin, numărul singular, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

„acesta” - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acordă cu substantivul „anul” ( masculin, singular, nominativ ), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„acestea” - adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, se acordă cu substantivul „nopţile” ( feminin, plural, acuzativ ), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„aceleaşi” - adjectiv pronominal demonstrativ de identitate, se acordă cu substantivul „corăbii” ( feminin, plural, nominativ ), funcţia sintactică de atribut adjectival.

Pronumele şi adjectivul pronominal posesiv - clasa a şaptea

2012-01-21T23:26:00.000+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Într-adevăr, analiza acestora ridică unele probleme. Propun o rezolvare aici şi aici.

Ex. 2 / pag. 101, manual Humanitas, clasa a VII-a

„noastre” – adjectiv pronominal posesiv, înlocuieşte mai mulţi posesori, persoana I; se acordă cu substantivul „casele” (feminin, plural, Ac.), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„meu” - adjectiv pronominal posesiv, înlocuieşte un singur posesor, persoana I; se acordă cu substantivul „cozonacul” (masculin, singular, N.), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„(de la) ai tăi” – pronume posesiv, înlocuieşte mai multe obiecte posedate, gen masculin; înlocuieşte mai mulţi posesori, persoana II; cazul Ac., cu prepoziţia „de la”, funcţia sintactică de atribut pronominal prepoziţional;

„sa” - adjectiv pronominal posesiv, înlocuieşte un singur posesor, persoana III; se acordă cu substantivul „obligaţia” (feminin, singular, N.), funcţia sintactică de atribut adjectival;

„noastră” - adjectiv pronominal posesiv, înlocuieşte mai mulţi posesori, persoana I; se acordă cu substantivul „familia” (feminin, singular, N.), funcţia sintactică de atribut adjectival.

Ex. 2 / pag. 69, clasa 7, manual Humanitas

2012-01-20T00:15:00.001+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 2 / pag. 69
Realizaţi o scurtă prezentare a modului în care are loc înlănţuirea secvenţelor povestirii.

Ceea ce atrage atenţia în această povestire este numărul mare al secvenţelor naraţiunii şi modul în care autorul foloseşte tehnica înlănţuirii.

Delimităm în primele două pagini ale textului nu mai puţin de 9 secvenţe narative. Pentru prezentarea lor autorul foloseşte tehnica înlănţuirii, adică aranjarea lor în ordinea temporală a desfăşurării întâmplărilor.

Astfel, textul începe cu evocarea unei toamne aurii în Moldova de altădată.

Secvenţa a doua restrânge cadrul şi ne prezintă ce se întâmpla pe atunci la Hanul Ancuţei. Legătura dintre cele două secvenţe se face prin conjuncţia „şi” urmată de adverbul „atuncea”, care trimite la momentul evocat anterior.

Secvenţa a treia ne prezintă chipul Ancuţei şi este legată de secvenţa precedentă prin conjuncţia „iar” urmată de numirea personajului „Ancuţa cea tânără”.

A patra secvenţă a textului descrie Hanul Ancuţei. Pentru a introduce această secvenţă naratorul ni se adresează direct nouă, cititorilor: „Trebuie să ştiţi dumneavoastră...”.

În secvenţa a cincea ni se face cunoştinţă cu personajul principal al naraţiunii, comisul Ioniţă. Legătura cu secvenţa anterioară se face logic prin adverbul „acolo”, care trimite la hanul ce a fost descris mai înainte.

Secvenţa a şasea ne înfăţişează calul cel slab al lui Ioniţă şi este înlănţuită logic prin reluarea cuvântului „cal”, cu care se terminase secvenţa anterioară.

A şaptea secvenţă decurge logic din cea de dinaintea ei, căci în ea comisul vorbeşte chiar despre calul ce ne fusese prezentat înainte. Autorul nu foloseşte niciun cuvânt de legătură, ci pur şi simplu juxtapune secvenţa după cea de dinaintea ei.

Secvenţa a opta conţine replica ironică a lui moş Leonte la adresa calului. Legătura între această secvenţă şi cea anterioară se face prin conjuncţia coordonatoare „însă” şi prin reluarea verbului „a se duce” cu care se terminase secvenţa a şaptea.

În sfârşit ultima secvenţă este cea în care comisul Ioniţă îi răspunde lui moş Leonte, prin urmare se face o înlănţuire logică şi cronologică, fiind vorba despre acelaşi subiect şi de acţiuni care îşi urmează una alteia în ordine temporală. Formal, legătura între secvenţe se face printr-o formulă de adresare: „Să ştii dumneata, prietine Leonte!”.

În concluzie, la începutul textului său, Sadoveanu construieşte mai multe secvenţe narative în care conturează cadrul acţiunii – locul şi timpul – şi introduce câteva personaje importante: Ancuţa, moş Leonte, comisul Ioniţă şi calul său. Ca metodă de aranjare a secvenţelor autorul foloseşte înlănţuirea, adică dispunerea secvenţelor în ordinea în care s-au desfăşurat întâmplările. Elementele formale folosite pentru a realiza înlănţuirea sunt cuvintele de legătură (conjuncţii, adverbe), repetarea unor cuvinte din secvenţele anterioare, juxtapunerea şi adresarea directă către cititori.

Diferenţa dintre "expus" şi "vulnerabil"

2011-12-23T17:56:00.000+02:00

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Redau aici discuţie interesantă pe care am purtat-o pe messenger. Şi părerile voastre sunt binevenite.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

raulmonda: buna seara

raulmonda: am o mica disputa cu un prieten referitor la diferenta dintre intelesul cuvintelor "expus" si "vulnerabil"; am verificat si DEX-ul

meditatii_la_romana: Bună ziua.

meditatii_la_romana: EXPÚS adj. nesigur, periculos, primejdios. (Un loc ~.)

meditatii_la_romana: VULNERÁBIL, -Ă, vulnerabili, -e, adj. Care poate fi rănit. ♦ Fig. Care poate fi atacat ușor; care are părți slabe, defectuoase, criticabile.

raulmonda: in acceptiunea mea vulnerabil implica prezenta riscului si a unei slabiciuni care poate fi exploatata; pe de alta parte "expus" implica prezenta unui risc fara a fi prezenta si slabiciunea. Cu alte cuvinte "expus" inseamna a fi in fata riscului dar nu neaparat supus unei actiuni

meditatii_la_romana: Au o zonă semantică în comun, zic eu, şi asta ţine de ceea ce aţi numit "prezenţa riscului".

meditatii_la_romana: Diferenţa ar consta în cauza riscului.

meditatii_la_romana: La "vulnerabil" riscul se datorează unei carenţe intrinseci, funciare, care ţine, deci, de natura obiectului.

meditatii_la_romana: La "expus" riscul, zic eu, se datorează unei circumstanţe exterioare, din afara obiectului.

raulmonda: disputa intre noi a aparut in urmatorul context: un avion plin cu pasageri este rapit de teroristi (islam). Prietenul meu a afirmat ca pasagerii de origine americana vor fi cei mai vulnerabili, si eu l-am corectat ca fiind "expusi"

raulmonda: si de aici disputa

meditatii_la_romana: Dacă sunt consecvent cu mine însumi, trebuie să fiu de acord cu prietenul dvs.

raulmonda: mda, asa este

meditatii_la_romana: Expuşi erau toţi atacului, dar americanii erau mai vulnerabili, tocmai pentru că erau americani,

meditatii_la_romana: deci datorită unei calităţi intrinseci a lor.

meditatii_la_romana: Când ne urcăm în avion suntem toţi expuşi unui atac terorist.

raulmonda: exact, aveti dreptate

meditatii_la_romana: Americanii sunt mai vulnerabili pentru că s-ar putea ca teroriştii să nu mă vrea pe mine, român,

meditatii_la_romana: pentru că nu-i interesez,

raulmonda: asa este

meditatii_la_romana: ci vor vrea să ceară despăgubiri guvernului american,

raulmonda: am inteles

meditatii_la_romana: pentru un cetăţean american.

meditatii_la_romana: Eu s-ar putea să scap.

raulmonda: deci americanul este vulnerabil, pe cind romanul doar expus

raulmonda: corect

raulmonda: va multumesc.

Jurnalul personajelor: Jurnalul lui Percy (Percy Jackson şi Olimpienii : ...

2011-12-16T14:00:00.000+02:00

Jurnalul personajelor: Jurnalul lui Percy (Percy Jackson şi Olimpienii : ...: Dragă Jurnalule, Eu cu Annabeth şi cu Grover (prietenul meu satir) tocmai scăpasem din explozia din autobuz, p...

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line