Descrierea literară - argumentare

Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea

---

Scrie o compunere în care să argumentezi că textul următor este o descriere literară:

De treci codri de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.

(Mihai Eminescu - "Călin (file din poveste)")

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - definiţia descrierii literare	Descrierea literară este un text literar în care sunt prezentate obiecte, peisaje...
II. Cuprins - afirmaţia care trebuie demonstrată; - argumente: • se prezintă obiecte şi trăsăturile lor (arătăm care sunt acele obiecte şi trăsăturile lor); • predomină construcţiile substantiv-adjectiv (exmple); • se creează imagini artistice prin folosirea unor procedee de expresivitate artistică (figuri de stil, tehnici prozodice etc); • textul impresionează şi trezeşte reacţii sufleteşti (care sunt acelea?)	Fragmentul citat constituie începutul părţii a opta a poemului "Călin (file din poveste) şi este o descriere literară pentru că... În primul rând, sunt înfăţişate obiecte... În al doilea rând, ne dăm seama că textul este o descriere după predominanţa... În al treilea rând, textul este o descriere literară, pentru că limbajul folosit este... În al patrulea rând, textul este o descriere literară prin...
III. Încheiere • concluzie - rezumat al cuprinsului, reluarea nuanţată a afirmaţiei care trebuia demonstrată	În concluzie, acest fragment este o descriere literară -un tablou literar- pentru că...

........................................................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi aici sau aici.

Semnificaţia unor figuri de stil

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere despre ce este vorba în poezie (1-2 enunţuri);	"Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează...
II. Cuprins despre ce este vorba în ultimele două strofe (1-2 enunţuri); identificarea primei figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei; identificarea celei de-a doua figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;	Ultimele două strofe conturează... Două figuri de stil contribuie la această atmosferă. Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ...
III. Încheiere concluzie: rolul figurilor de stil în ansamblul poeziei.	Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Semnificaţia unei figuri de stil

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.  

 

Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.

Deasupra-mi crengi de arbori se întind,

Crengi mari în flori de umbră mă cuprind

Şi vântul mişcă arborii-n grădină.

Dar prin fereastra ta eu stau privind

Cum tu te uiţi cu ochii în lumină.

Ai obosit, cu mâna ta cea fină

În val de aur părul despletind.

L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,

Desfaci visând pieptarul de la sân,

Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare…

Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,

În întuneric ochii mei rămân,

Ş-alături luna bate trist în geamuri.

(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…)

* a se ardica, vb. – a se ridica

Planul compunerii	Compunerea
I. Introducere identificarea figurii de stil ; punerea în context a figurii de stil ;	În prima strofă a poeziei, Eminescu foloseşte ... Poezia vorbeşte despre ... Prima strofă prezintă ...
II. Cuprins explicarea semnificaţiei figurii de stil identificate ;	Această metaforă – în conexiune cu restul strofei - sugerează ...
III. Încheiere concluzie – reluarea, cu alte cuvinte, a ideii din cuprins.	În concluzie, prin metafora „flori de umbră”, Eminescu ...

.................................................................................................................................
Textul integral poate fi găsit pe site-ul cu compuneri.

"Lacul", de Mihai Eminescu - interpretarea textului, clasa a VIII-a

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Ex. 1 / pag. 7
În ciuda simplităţii aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte. Explicaţi de unde provine această impresie.

În ciuda simplităţii aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte.

Această impresie are mai multe surse.

O primă sursă ar fi muzicalitatea interioară, dată de folosirea ici-colo a unor cuvinte al căror sens conţine sugestii muzicale. Identificăm astfel, substantivul „glas” în strofa a treia, verbele „foşnească”  şi „sune” în strofa a patra.

Altă sursă a impresiei de vrajă pe care o produce textul este plasticitatea imaginilor. Eminescu reuşeşte prin cuvinte să evoce în mintea noastră un tablou al naturii de o forţă vizuală deosebită. Poezia începe cu imaginea cromatică a lacului albastru încărcat de nuferi galbeni şi brăzdat fin de cercuri albe. Avem apoi imaginea visătoare a îndrăgostitului care trece îngândurat de-a lungul malurilor. Urmează imaginea celor doi tineri plimbându-se cu barca sub lumina lunii. În sfârşit, imaginea finală îl surprinde din nou pe îndrăgostit singur şi trist pe malul lacului albastru. Întreg tabloul se prezintă cu claritate imaginaţiei cititorului.

Dar tabloul nu are doar imagini vizuale, ci şi auditive. Aceasta e a treia sursă a impresiei de vrajă pe care o emană textul lui Eminescu: îmbinarea imaginilor vizuale cu cele sonore. Astfel, plimbarea imaginară a îndrăgostiţilor cu barca este acompaniată de muzica naturii: se aude „glas de ape” şi foşnetul lin al vântului în trestii.

Impresia de farmec e dată şi de armonia care există între cei doi îndrăgostiţi. Bărbatul este un visător care se preumblă pe malul lacului. Femeia, la rândul ei, apare, ca o zână a pădurii, dintre trestii. Se potrivesc. El are un suflet sensibil, îşi imaginează o scenă romantică, apoi, aceasta nerealizându-se, suspină şi suferă. Ea e delicată şi fragilă, se cuibăreşte tandră la pieptul lui („să-mi cadă lin pe piept”). Se potrivesc. Amândoi sunt de acord să plutească la nesfârşit împreună, singuri, departe de oameni, pe apele lacului:

„Şi să scap din mână cârma

Şi lopeţile să-mi scape…”

În sfârşit, impresia de vrajă degajată de poezie se datorează şi atmosferei generate de frumuseţea cadrului natural. Este frumoasă imaginea lacului albastru încărcat cu nuferi galbeni. Este frumoasă luna, este frumos foşnetul lin al vântului, este frumos susurul apei.Natura este frumoasă, de aici farmecul poeziei.

Prin urmare, muzicalitatea interioară a versurilor, plasticitatea imaginilor, îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive, armonia dintre cei doi îndrăgostiţi şi frumuseţea naturii concură, toate, la producerea unei impresii de vrajă aparte.

"Călin (file din poveste)" - clasa a VII-a, manual Humanitas

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Ex. 5 / pag. 131 - aici
Ex. 6 / pag. 131

Î: Comentaţi modul în care este sugerată atmosfera de sărbătoare din secvenţa a treia a textului. 

R: Alături de nunta lui Călin cu fata craiului, se porneşte şi o nuntă a vieţuitoarelor naturii în care protagoniştii sunt un fluture - mirele - şi o viorea -mireasa. Prin această nuntă Eminescu vrea să sugereze că toată natura ia parte la bucuria iubirii împărtăşite. Când iubeşti ţi se pare că întreg universul vibrează alături de tine. Evident, atmosfera nunţii micilor vieţuitoare - care are aspectul unei nunţi ţărăneşti - este plină de sărbătoare. Toate imaginile o sugerează. Furnicile şi albinele sunt cuprinse de febra pregătirilor: unele aduc făină pentru plăcinte şi colaci, altele aduc miere pentru masă şi colb de aur pentru cerceii miresei de care se va ocupa cariul, mare meşter faur. Alaiul de nuntă este condus de un greiere pe post de vornicel. Înaintea lui, responsabili cu hora, sunt puricii, care sar neobosiţi, deşi sunt potcoviţi cu potcoave de oţel. Următoarea imagine, cea a bondarului-popă, care cântă pe nas, este şi ea plină de haz. În continuarea alaiului, îl vedem pe mire, de asemenea într-o postură amuzantă: stă răsturnat într-o cojiţă de alună trasă de lăcuste şi îşi răsuceşte, cochet şi sigur pe el, mustaţa. Neamurile lui, ceilalţi fluturi, formează un lanţ lung în urma lui, toţi puşi pe glume şi pe flirt. Şi pentru că nu se poate nuntă fără muzică, apar ţânţarii pe post de lăutari, urmaţi de alte felurite insecte: gândăcei, cărăbuşi. Tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei - o viorea -, care, în tradiţie ţărănească, se ascunde după uşă, prefăcându-se că nu vrea să meargă după mirele ei. 

Succesiunea rapidă a imaginilor, diversitatea, bogăţia, animaţia personajelor şi ipostazele lor hazlii, zumzetul şi gălăgia provoacă o atmosferă veselă, de adevărată sărbătoare.