Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
luni, 27 ianuarie 2014
sâmbătă, 25 ianuarie 2014
Subiecte pentru Bacalaureat 2014 - model oficial
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea
Citeşte următorul text:
sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic
Examenul de bacalaureat naţ ional 2014
Proba E. a)
Limba și literatura română
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţ ională – Profilul pedagogic
Model
Citeşte următorul text:
VI
Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat
Ce-și nalță fruntea sură din negrile ruine,
Iar viersurile noastre, ciudate și streine,
Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.
Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecat
Părea o carte veche cu taine sibiline,
Noi glasul ridicarăm în cântece senine
Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.
Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,
Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,
Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.
Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,
Și rozele păliră ca albele fecioare
Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn.
(Ştefan Petică, Moartea visurilor – XIV)
sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţ e cu privire la text:
1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri şi chemând. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 2 puncte
4. Precizează tema şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte
5. Menţ ionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţ ii prezente în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţ e din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţ ierea relaţ iei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
Răspunsuri posibile
1. singuri - solitari, chemând - invocând.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite ( conjuncţia şi şi adjectivul întunecat), prin căderea vocalei î din cuvântul întunecat. Dispare astfel o silabă şi versul are măsura cerută de necesităţile prozodice: 13 silabe.
3. Poetul stătea pierdut în noaptea gândurilor.
4. Tema poate fi condiţia umană (tragică), iar unul din motive ar putea fi turnul, simbol al claustrării şi al alienării.
5. Mărci ale subiectivităţii sunt pronumele de persoana I (noi) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
6. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic se conturează în secvenţele: în turnul fermecat,
din negrile ruine, în tragicul palat.
7. Sentimentul general transmis de poezia lui Petică este de apăsare sufletească, de suferinţă, de zădărnicie produse de neputinţa de a scăpa de un destin tragic. Este o stare vagă, nedesluşită, dar puternică, pregnantă, zdrobitoare. În strofa a II-a întâlnim figuri de stil care contribuie la conturarea aceste stări. De exemplu, epitetul tragicul din ultimul vers, asociat substantivului palat, aduce o intensificare a durerii. Comparaţia cerul... părea o carte veche cu taine sibiline sugerează neputinţa omului de a-şi descifra destinul, singurătatea celui care nu simte prezenţa divinităţii.
8. Cele două trăsături ale genului liric prezente în text sunt 1. transmiterea în mod direct a unor idei şi sentimente şi 2. prezenţa eului liric. Poetul încearcă să comunice direct tragismul existenţei (tragicul palat), pe care fiinţa umană nu îl poate depăşi nici măcar prin apelul la divinitate, care pare mută (cerul greoi şi-ntunecat părea o carte veche cu taine sibiline). Mărcile prezenţei eului liric sunt pronumele şi adjectivele la persoana I (noi, noastre) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
9. Această poezie - aparţinând curentului simbolist - creează o atmosferă dureroasă, sfâşietoare, tragică. Nu se compun imagini, ca în poezia anterioară simbolismului, ci se transmit sugestii, se emană o invizibilă radiaţie lirică. Apăsare sufletească, deznădejde, claustrare par a fi sentimentele sugerate, toate sub semnul morţii. Prima strofă ne introduce în această lume a senzaţiilor vagi, obscure. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic este dată de substantivele turn şi ruine, sugerând claustrare şi distrugere. Epitete precum sure şi negrile, alături de substantivul noapte colorează sumbru această lume de trăiri sufleteşti. Verbul plângeau contribuie la adâncirea durerii, iar substantivul păcat, întărit de epitetul vechi sugerează ideea ispăşirii unui blestem ancestral. Eul liric - în ipostaza de "noi", adică de reprezentant al umanităţii întregi - încearcă evadarea din această capcană a suferinţei prin cântec, prin artă. Strofa următoare pare a sugera însă că arta nu poate să aducă decât, cel mult, remediul paliativ al uitării.
sâmbătă, 14 decembrie 2013
Două trăsături ale genului liric
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
| PLANUL COMPUNERII | COMPUNEREA |
| I. Introducere - definiţia genului liric; | Genul liric cuprinde toate operele literare... |
| II. Cuprins - afirmaţia care trebuie dovedită; - demonstrarea afirmaţiei prin argumente:
| Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul... Prima trăsătură este exprimarea directă a... Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Strofa a III-a readuce în prim-plan... A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul... |
| III. Încheiere - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat. | Aşadar, cele două trăsături ale genului liric... |
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
duminică, 8 decembrie 2013
Comentarea unei strofe
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte
| PLANUL COMPUNERII | COMPUNEREA |
| I. Introducere - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie) | Poezia lui Topîrceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza... |
| II. Cuprins - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă) - comentarea strofei a doua:
| Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil... În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu... |
| III. Încheiere - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei. | Prin urmare... Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua... |
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
sâmbătă, 7 decembrie 2013
Semnificaţia unei figuri de stil
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Subiect pentru bacalaureat
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă. 4 puncte (Din modelul oficial postat pe site-ul ministerului)
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
Subiect pentru bacalaureat
Citeşte următorul text:
Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.
Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.
Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
(George Topîrceanu, Singuri)
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă. 4 puncte (Din modelul oficial postat pe site-ul ministerului)
| PLANUL COMPUNERII | COMPUNEREA |
| I. Introducere - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie); | Textul literar "Singuri", de George Topîrceanu, este o poezie... |
| II. Cuprins - plasarea strofei I în contextul poeziei (despre ce este vorba în strofa I, prin raportare la restul poeziei); - identificarea celor două figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei lor; | Strofa
I surprinde momentul ... Această fericire este transmisă prin mai multe figuri de stil. Astfel, ... |
| III. Încheiere - concluzie (rezumat, cu alte cuvinte, al cuprinsului) | Prin urmare, aceste figuri de stil exprimă ... |
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)