Antiteză Mihai Viteazul - Paşa Hassan

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE (5-10%) 1. Date despre autor 2. Date despre text	George Coşbuc (1866-1918) a fost ... Poeziile sale vorbesc despre ...
II. CUPRINS (80%) 1. Locul personajului (principal/secundar etc.) 2. Rolul personajului în acţiune - f. scurt rezumat al subiectului 3. Trăsături caracteristice  - se vor evidenţia prin antiteză   a) sufleteşti: ·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei; ·  argumentare (de unde reiese); ·  modalităţi de caracterizare : - directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi); - indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.); ·        procedee artistice folosite; ·        citate     b) fizice : ·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei; ·  argumentare (de unde reiese); ·  modalităţi de caracterizare : - directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi); - indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.); ·        procedee artistice folosite; ·        citate;	Mihai Viteazul şi Paşa Hassan sunt personajele ... Acţiunea este ... În primul rând, Mihai este ... Această trăsătură reiese din ... prin caracterizare ...În opoziţie cu el, Hassan este... O altă trăsătură a lui Mihai, evidenţiată din ..., prin caracterizare ..., este
III. ÎNCHEIERE (5 -10%) Concluzii - rezumatul cuprinsului - mesajul autorului	În concluzie, prin antiteză, Coşbuc scoate în evidenţă trăsăturile ... Coşbuc vrea să transmită astfel un mesaj de...

................................................................................................................
O propunere de compunere poate fi găsită pe site-ul cu compuneri.

Semnificaţia versurilor

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară /Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

Totu-i alb în jur cât vezi

Noi podoabe pomi-ncarcă

Şi vibrează sub zăpezi

Satele-adormite parcă.

Doamna Iarnă-n goană trece

În caleşti de vijelii –

Se turtesc pe geamul rece

Nasuri cârne şi hazlii.

Prin odăi miroase-a pâine,

A fum cald şi amărui

Zgreapţănă la uşă-un câine

Să-şi primească partea lui ...

Tata iese să mai pună

Apă şi nutreţ la vacă;

Vine nins cu-n fel de brumă

Şi-n mustăţi cu promoroacă.

Iar bunicul desfăşoară

Basme pline de urgie,

Basme care te-nfioară

Despre vremi de-odinioară,

Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

(Nicolae Labiş, Iarna)

  

Planul compunerii	Compunerea
Introducere  despre ce este vorba în poezie;	În această poezie, Nicolae Labiş vorbeşte despre...
Cuprins CE spune autorul în versurile date (conţinutul); DE CE spune autorul asta (care este semnificaţia versurilor); CUM spune autorul (ce procedee artistice foloseşte: figuri de stil etc.)	Este iarnă. Afară, natura este... În casă... Versurile date sugerează tocmai... Autorul foloseşte figuri de stil precum...
Încheiere concluzie	În concluzie, versurile citate semnifică...

Nu uita! Orice răspuns - la cerinţele de literatură -  este o compunere (mai mare sau mai mică).
................................................................................
Vă ofer doar o propunere.

Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

 De pe forum.

Buna ziua.Nu inteleg mai deloc cum sa gasesc cazul pronumelui posesiv(adj. pron. pos),asta mai ales din cauza faptului ca sunt,din cate stiu,anumite exceptii in privinta acestui pronume.
Ma refer la situatiile in care adjectivul pronominal posesiv nu se acorda cu substantivul.Nu stiu dupa ce regula se acorda sau nu cu substantivul.

Ex: Conform dorintei noastre...   //noastre= atr.adj ; adj pron. pos. in D

          DAR

      Conform dorintei alor nostri    //    alor nostri= atr. pronominal in G.

In plus,ar mai fi si situatia in care,inaintea pronumelui posesiv se afla o prepozitie de Genitiv.

Ex: Copacul dinaintea voastra...    //voastra= atribut adjectival in Ac
     Casa dinaintea alor nostri   //alor nostri= atribut pronominal in G


As dori,daca puteti,sa imi spuneti regula dupa care se aplica aceste lucruri, pentru ca neavand una dupa care sa ma ghidez, as alege mai degraba mecanic decat logic, iar asta nu ar duce intotdeauna la raspunsul corect.
Multumesc

1. Adjectivul pronominal posesiv / atribut se acordă întotdeauna cu substantivul determinat, atunci când între ele nu se interpune o prepoziţie.

Dorinţa noastră este legitimă.
"dorinţa" - caz N; "noastră" - caz N.

Au acţionat după dorinţa noastră.
"dorinţa" - caz Ac.; "noastră" - caz Ac.

Au acţionat conform dorinţei noastre.
"dorinţei" - caz D (cerut de prepoziţia "conform"); "noastre" - caz D.

În spatele dorinţei noastre se ascunde invidia.
"dorinţei" - caz G. (cerut de locuţiunea prepoziţională "în spatele");  "noastre" - caz G.

2. Adjectivul pronominal posesiv / atribut  NU se acordă cu substantivul  atunci când între ele se interpune o prepoziţie sau o locuţiune prepoziţională care, în construcţie cu un substantiv sau cu un substitut al acestuia, ar cere genitivul. În această situaţie, adjectivul posesiv are formă de Ac.

Copacul dinaintea noastră e înalt.

3. Pronumele posesiv nu pune probleme. El are acelaşi regim cazual ca substantivul, inclusiv atunci când se construieşte cu prepoziţii care cer cazuri specifice.

N. Ai noştri au plecat.
Ac. Mă întâlnesc cu ai noştri în oraş.
      Scrisoarea de la ai noştri m-a bucurat.
D. Le-am dat alor noştri flori.
    Am procedat aidoma alor noştri.
G. Intenţiile alor noştri au fost bune.
    A venit înaintea alor noştri.

Argumentare că un text este descriere subiectivă - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Clasa a VII-a, manualul Humanitas
Ex. 1 / pag. 144
Ce tip de descriere (obiectivă sau subiectivă) apare în versurile date? Argumentaţi!

Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă
Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă
Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi
Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi.

Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață,
Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață,
Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit,
Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit.(...)

Poetul dacă se așază la vreo răspânte cu fântână
Vorbește cu izvoru-albastru de-a codrului frumoasă zână. (...)
Ciobanul dacă se zărește printre desișul tău cel verde,
De rând de-ar fi la-nfățișare, înfățișarea lui și-o pierde. (...)

                             (Alexandru Macedonski - Pădurea)

Planul compunerii	Compunerea
Introducere                afirmaţia care trebuie dovedită;	În versurile lui Macedonski apare descrierea...
Cuprins - argumentaţia argumentul 1: scopul textului; argumentul 2: conţinutul textului; argumentul 3: limbajul textului; (Este bine ca să faci mereu, în compunerea ta, deosebirea dintre descrierea subiectivă şi cea obiectivă.)	În primul rând, scopul textului nu este... Al doilea argument că descrierea este subiectivă... Al treilea argument că descrierea este subiectivă este...
Încheiere concluzia - rezumatul cuprinsului	Aşadar, prin scopul urmărit, prin conţinut...

Poţi găsi o propunere de compunere pe site-ul meu cu compuneri, eseuri şi texte argumentative.

Semnificaţia unei figuri de stil

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.  

 

Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.

Deasupra-mi crengi de arbori se întind,

Crengi mari în flori de umbră mă cuprind

Şi vântul mişcă arborii-n grădină.

Dar prin fereastra ta eu stau privind

Cum tu te uiţi cu ochii în lumină.

Ai obosit, cu mâna ta cea fină

În val de aur părul despletind.

L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,

Desfaci visând pieptarul de la sân,

Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare…

Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,

În întuneric ochii mei rămân,

Ş-alături luna bate trist în geamuri.

(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…)

* a se ardica, vb. – a se ridica

Planul compunerii	Compunerea
I. Introducere identificarea figurii de stil ; punerea în context a figurii de stil ;	În prima strofă a poeziei, Eminescu foloseşte ... Poezia vorbeşte despre ... Prima strofă prezintă ...
II. Cuprins explicarea semnificaţiei figurii de stil identificate ;	Această metaforă – în conexiune cu restul strofei - sugerează ...
III. Încheiere concluzie – reluarea, cu alte cuvinte, a ideii din cuprins.	În concluzie, prin metafora „flori de umbră”, Eminescu ...

.................................................................................................................................
Textul integral poate fi găsit pe site-ul cu compuneri.