luni, 3 martie 2014

Simularea probei de limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2014 - subiecte rezolvate

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

Clasa a XII-a
1. retras - izolat, singur, singuratic; zădărnicie - deşertăciune, inutilitate.
2. În această secvenţă, virgula are rolul de a separa interjecţia "vai" de restul propoziţiei.
3. Toată lumea aştepta cu sufletul la gură începerea meciului.
5. "domnişoară", "ciudate necunoscut".
6. Una din modalităţile de caracterizare a personajului Ogaru este autocaracterizarea: "Eu sunt aventura, domnişoară! Eu sunt necunoscutul, trepidaţia, poezia, subconştientul dezlănţuit..."
7. Rolul notaţiilor autorului este de a indica reacţiile personajelor: reacţii exterioare (gesturi, mimică) şi interioare (stări sufleteşti).
8. Cele două trăsături ale genului dramatic prezente în textul dat sunt 1. absenţa vocii narative, textul fiind constituit doar din replicile personajelor şi 2. folosirea didascaliilor (a indicaţiilor scenice), pentru a prezenta numele personajelor, reacţiile lor, mişcarea scenică etc. Una din replicile existente este: "Iubesc o altă persoană.". Una din indicaţiile scenice este: "(Vrea să plece)".

Deocamdată, atât...

Subiectele pot fi găsite aici.

duminică, 2 martie 2014

Semnificaţia unor figuri de stil

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română


7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.

PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
  • despre ce este vorba în poezie (1-2 enunţuri);
"Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează...
II. Cuprins
  • despre ce este vorba în ultimele două strofe (1-2 enunţuri);
  • identificarea primei figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;
  • identificarea celei de-a doua figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;
Ultimele două strofe conturează...
Două figuri de stil contribuie la această atmosferă.
Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ...
III. Încheiere
  • concluzie: rolul figurilor de stil în ansamblul poeziei.
Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

joi, 27 februarie 2014

Bacalaureat 2014 - simulare

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.
Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.
După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.

marți, 18 februarie 2014

Subiecte rezolvate - simularea Evaluării naţionale 2014

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

 Subiectul I
1. "merg" - "mă duc"; "destul" - "suficient"; "încremenire" - "neclintire", "nemişcare".
2. "oa" din "Doamne", "ea" din "dealuri", "eu" din "mereu".
3. "metalic" - epitet; "totul e alb, totul e alb" - repetiţie.
4. Două trăsături ale genului liric sunt: 1. exprimarea directă a ideilor şi sentimentelor într-un limbaj artistic; 2. prezenţa eului liric.

Subiectul II
3. "care" - pronume relativ; "Maramureşului" - substantiv propriu; "este" - verb copulativ; "încântător" - adjectiv;
4. "înţelept" - nume predicativ; "artistic" - atribut adjectival.
5. P1 - PP ( "În Maramureş există mulţi meşteri şi creatori populari, păstrători ai tradiţiilor şi secretelor meşteşugurilor populare...")
    P2 - AT ("... care pot fi surprinşi la lucru în atelierele lor.").
6. Problema este / ce facem la examen./

Atât, deocamdată...

joi, 13 februarie 2014

Simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

Marţi, 18 februarie 2014, are loc simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a.

Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a. 
Pentru simulare sunt EXCEPTATE următoarele conținuturi: 
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) – conținut asociat competenței specifice 1.1; 
  • complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop) – conținuturi asociate competenței specifice 2.2.

sâmbătă, 1 februarie 2014

Delict flagrant de limbă

Analize gramaticale online Teste pentru admitere  #  Forumul orei de limba română


Ştiai că "flagrant" este un adjectiv, care înseamnă care sare în ochi; izbitor, evident şi, prin urmare, răspândita expresie "a prinde în flagrant" este o tâmpenie?!
Corect este "a prinde în flagrant delict".
"Flagrant delict" înseamnă infracțiune descoperită în momentul savârșirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat.

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Subiecte pentru Bacalaureat 2014 - model oficial

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea

Examenul de bacalaureat naţ ional 2014
Proba E. a)
Limba și literatura română
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţ ională – Profilul pedagogic
Model

Citeşte următorul text:

VI

Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat
Ce-și nalță fruntea sură din negrile ruine,
Iar viersurile noastre, ciudate și streine,
Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecat
Părea o carte veche cu taine sibiline,
Noi glasul ridicarăm în cântece senine
Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,
Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,
Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,
Și rozele păliră ca albele fecioare
Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn.

(Ştefan Petică, Moartea visurilor – XIV)

sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţ e cu privire la text:

1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri şi chemând. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 2 puncte
4. Precizează tema şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte
5. Menţ ionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţ ii prezente în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţ e din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţ ierea relaţ iei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

Răspunsuri posibile

1. singuri - solitari, chemând - invocând.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite ( conjuncţia şi şi adjectivul întunecat), prin căderea vocalei î din cuvântul întunecat. Dispare astfel o silabă şi versul are măsura cerută de necesităţile prozodice: 13 silabe.
3. Poetul stătea pierdut în noaptea gândurilor.
4. Tema poate fi condiţia umană (tragică), iar unul din motive ar putea fi turnul, simbol al claustrării şi al alienării.
5. Mărci ale subiectivităţii sunt pronumele de persoana I (noi) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
6. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic se conturează în secvenţele: în turnul fermecat,
din negrile ruine, în tragicul palat.
7. Sentimentul general transmis de poezia lui Petică este de apăsare sufletească, de suferinţă, de zădărnicie produse de neputinţa de a scăpa de un destin tragic. Este o stare vagă, nedesluşită, dar puternică, pregnantă, zdrobitoare. În strofa a II-a întâlnim figuri de stil care contribuie la conturarea aceste stări. De exemplu, epitetul tragicul din ultimul vers, asociat substantivului palat, aduce o intensificare a durerii. Comparaţia cerul... părea o carte veche cu taine sibiline sugerează neputinţa omului de a-şi descifra destinul, singurătatea celui care nu simte prezenţa divinităţii.
8. Cele două trăsături ale genului liric prezente în text sunt 1. transmiterea în mod direct a unor idei şi sentimente şi 2. prezenţa eului liric. Poetul încearcă să comunice direct tragismul existenţei (tragicul palat), pe care fiinţa umană nu îl poate depăşi nici măcar prin apelul la divinitate, care pare mută (cerul greoi şi-ntunecat părea o carte veche cu taine sibiline). Mărcile prezenţei eului liric sunt pronumele şi adjectivele la persoana I (noi, noastre) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).
9. Această poezie - aparţinând curentului simbolist - creează o atmosferă dureroasă, sfâşietoare, tragică. Nu se compun imagini, ca în poezia anterioară simbolismului, ci se transmit sugestii, se emană o invizibilă radiaţie lirică. Apăsare sufletească, deznădejde, claustrare par a fi sentimentele sugerate, toate sub semnul morţii. Prima strofă ne introduce în această lume a senzaţiilor vagi, obscure. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic este dată de substantivele turn şi ruine, sugerând claustrare şi distrugere. Epitete precum sure şi negrile, alături de substantivul noapte colorează sumbru această lume de trăiri sufleteşti. Verbul plângeau contribuie la adâncirea durerii, iar substantivul păcat, întărit de epitetul vechi sugerează ideea ispăşirii unui blestem ancestral. Eul liric - în ipostaza de "noi", adică de reprezentant al umanităţii întregi - încearcă evadarea din această capcană a suferinţei prin cântec, prin artă. Strofa următoare pare a sugera însă că arta nu poate să aducă decât, cel mult, remediul paliativ al uitării.

sâmbătă, 14 decembrie 2013

Două trăsături ale genului liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea


Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.  4 puncte

PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
   - definiţia genului liric;
Genul liric cuprinde toate operele literare...
II. Cuprins
   - afirmaţia care trebuie dovedită;
   - demonstrarea afirmaţiei prin argumente:
  • exprimă DIRECT gânduri, idei, sentimente, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate - analizăm strofă cu strofă, arătând:
    • CE spune autorul? (universul imaginar creat);
    • CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.)
    • DE CE spune autorul? (semnificaţii - idei, sentimente-, cauze, efecte artistice)
  • există o voce lirică (EUL LIRIC) - găsim indicii gramaticali ai prezenţei sale (pronume şi verbe la persoana I etc.)
Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul...

Prima trăsătură este exprimarea directă a...
Strofa I surprinde momentul...



Strofa a II-a descrie spaţiul...



Strofa a III-a readuce în prim-plan...









A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul...
III. Încheiere
   - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat.
Aşadar, cele două trăsături ale genului liric...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

duminică, 8 decembrie 2013

Comentarea unei strofe

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte

PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)
Poezia lui Topîrceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...
II. Cuprins
   - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă)
   - comentarea strofei a doua:
  • CE spune autorul? (universul imaginar);
  • CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.)
  • DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, efecte artistice)
Strofa I surprinde momentul...


Strofa a II-a descrie spaţiul...

Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil...

În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
III. Încheiere
   - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei.
Prin urmare...
Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Semnificaţia unei figuri de stil

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

Subiect pentru bacalaureat

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
        (George Topîrceanu, Singuri)

7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă. 4 puncte (Din modelul oficial postat pe site-ul ministerului)

PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie);
Textul literar "Singuri", de George Topîrceanu, este o poezie...
II. Cuprins
   - plasarea strofei I în contextul poeziei (despre ce este vorba în strofa I, prin raportare la restul poeziei);
   - identificarea celor două figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei lor;
Strofa I surprinde momentul ...
Această fericire este transmisă prin mai multe figuri de stil. Astfel, ...
III. Încheiere
   - concluzie (rezumat, cu alte cuvinte, al cuprinsului)
Prin urmare, aceste figuri de stil exprimă ...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

marți, 12 noiembrie 2013

"Mara", de Ioan Slavici - ex. 2 / pag. 47, clasa IX, manualul Art

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea


Ex. 2 / p. 47 

Î: Dă o explicaţie pentru următorul comentariu al naratorului, observând şi faptul că uneori limbajul său pare a se confunda cu cu cel al personajului: Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum, când e atât de bine să-i vezi?! 
Ai în vedere faptul că înaintea acestui comentariu al naratorului, apare în text următorul pasaj: De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna îi poartă după dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: „Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!” 

R: Comentariul naratorului vrea să explice două lucruri din pasajul anterior: de ce li se adresează Mara copiilor cu apelativul „sărăcuţii” şi de ce „totdeauna îi poartă după dânsa”. Aflăm, prin urmare, din comentariul naratorului, că Mara li se adresează copiilor cu apelativul „sărăcuţii”, deoarece sunt copii necăjiţi, nu au tată. Aflăm, apoi, că îi poartă după dânsa întotdeauna, pentru că nu are cu cine să-i lase acasă şi, în plus, îi place să-i vadă mereu. Comentariul naratorului nu este obiectiv, neutru, ci are un ton duios şi tandru, pentru că el adoptă tonul Marei. Vocea naratorului se confundă cu vocea Marei.

duminică, 27 octombrie 2013

Particularităţile basmului cult - eseu structurat (plan)

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
- date despre autor;
- date despre text;
Ion Creangă s-a născut...
Este considerat ...
Printre creaţiile sale cele mai cunoscute se numără...
"Povestea lui Harap-Alb" a apărut în...
II. Cuprins

     - definiţia basmului cult;

   R1 - precizarea a două caracteristici

        ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată:
            a) opoziţia bine-rău;

           b) fiinţe fantastice.



   R2 - prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi / sau       ale compoziţiei:

   
            a) acţiunea - este respectată schema basmului ( prezentarea schemei şi povestirea acţiunii);


           b) spaţiul şi timpul - ca în orice basm sunt nedefinite  (ilustrare: trebuie să spunem unde şi când se petrec   faptele);



            c) incipitul - formulă de început ca în orice basm (modificată însă în manieră proprie, de Ion Creangă)



            d) finalul - formulă de final ca în orice basm (modificată însă, în manieră proprie, de Ion Creangă)



     R3: evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative:

          - relaţie antagonică;
          - răul are rol formator, contribuie la construirea personalităţii eroului principal;


    R4: exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat:

           - amestecul de real şi fabulos



Basmul este...

Particularităţile basmului se regăsesc şi în textul lui Ion Creangă.

În primul rând, întâlnim opoziţia...

În al doilea rând... 



Alte particularităţi ale basmului întâlnite în textul lui Creangă ţin de construcţia subiectului şi de compoziţie.


În primul rând, acţiunea...



În al doilea rând, spaţiul şi timpul...




În al treilea rând, există formulă de început...




În al patrulea rând, există formulă de sfârşit...




Ca în orice basm, există personaje care reprezintă...





Ceea ce diferenţiază basmul lui Creangă de basmele populare este...
III. Încheiere
        - concluzie: rezumat al cuprinsului
În concluzie, textul lui Ion Creangă are particularităţile unui basm obişnuit, pentru că... 
În acelaşi timp însă el se deosebeşte...

duminică, 13 octombrie 2013

vineri, 20 septembrie 2013

luni, 1 iulie 2013

Subiecte rezolvate, bacalaureat 2013, profilul uman

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Cerinţele pot fi găsite pe celălalt blog.

Rezolvare

1. "va zări" - va observa, "obosită" - extenuată.
2. Ghilimelele marchează începutul şi sfârşitul vorbirii directe (a imaginarei replici a personajului Ann).
3. Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii.
4. Perspectiva este obiectivă.
5. Motive literare: fotografia, reveria.
6. "...pe Calea Victoriei, în față la Corso..."; "...de pe celălalt trotuar...".
7. Imperfectul este folosit aici cu mai multe valori stilistice. Este mai întâi imperfectul descriptiv, care evocă, aduce în mintea cititorului o anumită imagine, cum avem în primul şi în ultimul paragraf al fragmentului, când este descris chipul lui Ann din fotografie. Există apoi un imperfect iterativ, care exprimă o acţiune repetată, cum avem în paragraful al doilea, când se prezintă reîntoarcerile obsesive ale personajului în faţa vitrinei cu fotografia.
8. Textul este epic, deoarece sunt prezente instanţele comunicării narative (naratorul şi personajul) şi predomină naraţiunea, ca mod de expunere. Naratorul este obiectiv şi omniscient, povestind la persoana a III-a. Avem un singur personaj: tânărul îndrăgostit de Ann. Modul de expunere este naraţiunea, prin care se relatează acţiunea: personajul descoperă fotografia iubitei sale plecate, Ann, într-o vitrină şi se întoarce zilnic - uneori, chiar de mai multe ori pe zi - să o privească, folosind tot felul de strategii pentru a nu atrage atenţia.

Rezolvarea subiectelor, bacalaureat 2013, profil real

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Cerinţele pot fi găsite pe celălalt blog.

Rezolvări
1."mormane" - grămezi, "uzate" - tocite, deteriorate, degradate.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte. Se rostesc în aceeaşi silabă sfârşitul cuvântului "câte" şi cuvântul "un" ( "câ - teun").
3. La această acţiune trebuie să punem umărul cu toţii.
4. Perspectiva este obiectivă.
5. Două motive literare: oraşul, drumul.
6. "Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri..."; "De acolo, strada era pavată...".
7. Imperfectul exprimă o acţiune trecută şi neterminată, aflată în plină desfăşurare la momentul prezentării ei. Astfel, el are o mare putere evocativă, adică aduce la viaţă şi păstrează scena sub ochii cititorului. Aceasta este şi funcţia lui în acest fragment: de a învia şi a fixa în mintea noastră un cadru descriptiv: strada Rahmaninov şi grupul de oameni, dintre care se distinge bărbatul cel voinic. Cu alte cuvinte, este un imperfect descriptiv, potrivit pentru expoziţiunea unui roman.
8. Textul aparţine genului epic, datorită prezenţei instanţelor comunicării narative ( narator, personaje) şi a naraţiunii ca mod de expunere predominant. Naratorul este obiectiv şi omniscient, relatând la persoana a III-a. Personajele sunt cei douăzeci de oameni care merg în coloană pe strada Rahmaninov. Întrucât avem de-a face cu un roman, modul de expunere predominant este naraţiunea, chiar dacă în acest fragment se foloseşte mai mult descriererea, pentru că ne aflăm la începutul textului, în expoziţiune. Acţiunea este abia la început, cei douăzeci de oameni  merg la lucru.

duminică, 30 iunie 2013

Rezolvarea subiectelor - bacalaureat, sesiunea specială 2013

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Cerinţele pot fi găsite pe celălalt blog.

Rezolvare
1."sfânt" - sacru, "tăgăduire" - negare.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte (conjuncţia "şi" şi adjectivul "înalte"), prin căderea vocalei "î".
3. Iubito, tu eşti soarele vieţii mele!
4. Temă: iubirea; motiv literar: privirea.
5. Două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii: "nu ştiu" - verb, persoana I; "mine" - pronume personal, persoana I.
6. "Unde eşti astăzi..."; "e-aşa de mult de-atunci".
7. Poezia vorbeşte despre o iubire apusă. În strofa a doua, pare că eul liric vrea să scape până şi de amintirea dureroasă a acestei iubiri, care i-a secătuit resursele interioare. Metafora "ape moarte" sugerează suferinţa îndrăgostitului, plânsul nesfârşit după iubita sa. Repetiţia "ar trebui să tai iarba" arată hotărârea acestuia - sau mai degrabă curajul pe care şi-l face singur -  de a-şi mobiliza eforturile sufleteşti pentru a da uitării dragostea ce i-a provocat atâta tristeţe.
8. Poezia aparţine genului liric, deoarece autorul exprimă idei, gânduri, sentimente în mod direct, la persoana I. Sentimentul general este cel al suferinţei după o mare dragoste pierdută. Eul liric îşi face simţită direct prezenţa prin mărci lexico-gramaticale proprii, cum sunt verbele la persoana I "nu ştiu", "alunec", "să tai", "mă-ncing" şi pronumele personale de persoana I "mine" şi "mă".

marți, 25 iunie 2013

Precizări privind baremul

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Itemul A.5 de la subiectul al II-lea cerea să transcrieţi fiecare propoziţie din fraza dată şi să precizaţi felul subordonatei. Formularea cerinţei vă indica prin ea însăşi că există doar o singură subordonată. Pentru cine ştie să citească.
Baremul oficial acordă câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziţii din fraza dată. Adică 1 punct pentru "Vom selecta trei texte finaliste..." şi 1 punct pentru "...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.". 
Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii, veţi primi doar 1 punct pentru prima propoziţie transcrisă corect. A doua aţi împărţit-o în două, deci aţi greşit. 
Baremul oficial mai acordă 2 puncte pentru precizarea felului subordonatei transcrise: propoziţie subordonată atributivă. Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii (şi două subordonate), adică pe a doua aţi greşit-o, înseamnă că nu mai puteţi primi aceste 2 puncte.
Dar...
Dumnezeu e mare... şi unii corectori seamănă cu unii dintre voi. Pentru că au fost ca unii dintre voi când erau mici.

Subiecte rezolvate - Evaluarea Naţională 2013

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Vezi subiectele aici.

Baremul oficial, aici.

Rezolvare
Subiectul I
A.
1. sărac - bogat, mari - mici, bucurie - tristeţe;
2. Virgula are rolul de a separa complementele indirecte "de dor" şi "de bucurie" aflate în relaţie de coordonare prin juxtapunere. ( Virgula separă termenii unei enumeraţii.)
3. "pe la pârguitul strugurilor", "vara, la vacanţa cea mare";
4. Textul este epic, deoarece are acţiune şi personaje.
5. Fragmentul vorbeşte despre un băiat sărac de la ţară, căruia i se oferă şansa de a-şi continua studiile gimnaziale la oraş. Secvenţa dată surprinde momentul despărţirii de mama lui, care era văduvă.  Sunt evidenţiate aici dragostea mamei pentru fiul său şi durerea de a-l vedea plecat de lângă ea. Epitetele "biata" şi "singura" - repetat - sugerează tristeţea femeii, care, prin plecarea băiatului, rămâne singură. Aglomerarea verbelor "a pregătit", "a împrumutat", "a făcut", "s-a priceput" exprimă dorinţa mamei de a-şi ajuta fiul să plece la învăţătură.

Subiectul II
A.
1.Concursul anunţat de site-ul Eucitesc.ro se numeşte "Cum ar fi dacă...?".
Termenul limită de trimitere a textelor pentru concurs este 23 decembrie.
2. Premiul concursului constă într-un tichet în valoare de 500 de lei, cu ajutorul căruia câştigătorul îşi va putea cumpăra cărţile preferate.
3. "poartă" - verb predicativ, "îl" - pronume personal, "conversaţiile" - substantiv comun, "nostru" - adjectiv pronominal posesiv.
4. "acest" - atribut adjectival, "scrie" - predicat verbal.
5. 1 - PP ("Vom selecta trei texte finaliste...")
     2- AT ("...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.") - are ca termen regent substantivul "texte" din P1: CARE texte?.
6. Întrebarea este / cum vom ajunge acolo./
1- PP
2- PR.

luni, 24 iunie 2013

Apartenenţa textului la genul liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Formularea subiectului şi textul

Planul compuneriiCompunerea
Introducere
- definiţia textului liric
Textul liric este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
Cuprins - argumentarea apartenenţei textului la genul liric
- afirmaţia de dovedit;
- dovezi:
  • exprimă gânduri, idei, sentimente în mod DIRECT (se desprind ideile şi sentimentele din text);
  • există EU LIRIC ( se caută semne ale prezenţei eului liric);
  • limbajul este artistic, expresie a subiectivităţii autorului:
    • se prezintă imaginile artistice;
    • se prezintă figuri de stil mai deosebite, cu semnificaţia lor;
    • se prezintă câmpurile semantice cel mai bogat reprezentate.
    • se prezintă elementele de versificaţie: rimă, ritm, măsură.
 Textul „Cuptor”, de Ion Pillat este un text liric, are toate caracteristicile specifice unui astfel de text.
În primul rând, exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct. Ion Pillat realizează ...




În al doilea rând, există un eu liric...

În al treilea rând, textul este liric, deoarece limbajul său este artistic...
Încheiere
- concluzie ( se reia afirmaţia de dovedit într-o altă formă)
În concluzie, pentru că exprimă...
..................................... ...............................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe site-ul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

duminică, 23 iunie 2013

Comentarea unei secvenţe de text - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

 Se dă textul:
— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro?
Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco.
Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă:
 — Uf! lasă-mă... (continuarea, pe celălalt blog)

Comentează, în 30-50 de cuvinte ( 3 - 5 rânduri ) următoarea secvenţă: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!

Planul compuneriiCompunerea
Introducere
- scurt rezumat al acţiunii
Dl şi dna Piscopesco, o familie bogată din Sinaia, sunt invitaţi...
Cuprins
- prezentarea conţinutului secvenţei şi
a semnificaţiilor ei (ce vrea să comunice
autorul prin această secvenţă?)
Secvenţa dată surprinde replica...
Prin ea, Caragiale vrea să scoată în evidenţă...
Încheiere
- concluzie (reluarea ideii principale, pe scurt)
În concluzie...
............................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

sâmbătă, 22 iunie 2013

Rezolvarea subiectului de la Evaluarea Naţională 2013, sesiunea specială

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Varianta 6

Rezolvare
A.
1. „merge” – se duce, „poruncă” – ordin, „gătită” – aranjată, dichisită, elegantă
2. Virgula separă substantivul în vocativ „surioară” de restul propoziţiei.
3. „sfânta biserică”, „grădină”, „împărăţiei”, „acasă”.
4. Naraţiunea şi dialogul.
5. În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică, fiica unui moşneag, însurat cu o babă, care avea, la rândul ei, o fată. Duminică dimineaţa, baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea. Cu ajutorul unor nuci fermecaţi, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce la biserică. Citatul dat sugerează cuminţenia şi credinţa fetei. Deşi l-a uimit chiar pe fiul împăratului cu frumuseţea ei, ea nu a stat în biserică decât atât cât a fost nevoie pentru a lua anafură şi apoi a plecat repede acasă să-şi îndeplinească sarcinile date de babă. Pe de altă parte, din acest pasaj reiese ironia autorului popular la adresa babei şi a fetei sale.

B.Caracterizarea personajului

Planul compuneriiCompunerea
Introducere
 - scurt rezumat al acţiunii
În acest fragment de basm este vorba despre o fată...
Cuprins
- locul personajului în acţiune;
- ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul şi ce însuşiri are personajul:
  • caracterizare directă (făcută de autor şi de alte personaje) - ce însuşiri reies;
  • caracterizare indirectă (trăsăturile personajului reies din faptele sale) - ce însuşiri reies.

Fata moşneagului este personajul...
Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea...


Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune... Personajul colectiv „lumea” (din biserică) apreciază că fata moşului este ...Un alt personaj, fata babei,consideră că ...
Caracterizarea indirectă se realizează printr-o singură modalitate: prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă...
Încheiere
- concluzie (tipuri de caracterizare folosită şi însuşirile personajului, pe scurt).
În concluzie, prin caracterizare directă şi indirectă...
.............................................................................................................
O propunere de caracterizare puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

marți, 18 iunie 2013

Regimul cazual al prepoziţiilor

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Iată o metodă simplă de a stabili cazul cerut de o prepoziţie.
1. Ţinem minte că prepoziţiile se construiesc cu acuzativul, dativul sau genitivul.
2. Verificăm dacă prepoziţia dată se poate construi cu un pronume (de persoana I sau a II-a) în acuzativ (mine, tine)  sau în dativ (mie, ţie).
3. Dacă se poate construi cu un pronume în acuzativ (mine sau tine) înseamnă că prepoziţia cere acuzativul.
4. Dacă se poate construi cu un pronume în dativ (mie sau ţie) înseamnă că prepoziţia cere dativul.
5. Dacă nu se poate construi cu niciunul dintre acestea, cere genitivul.
Să luăm câteva exemple.
Să verificăm prepoziţia la.
1. El vine la mine.
2. El vine la mie.
Evident, se construieşte cu acuzativul mine.
Să verificăm prepoziţia datorită.
1. A câştigat datorită mine.
2. A câştigat datorită mie.
Prepoziţia datorită cere cazul dativ ( se construieşte cu dativul mie).
Să verificăm prepoziţia împotriva.
1. Toţi s-au coalizat împotriva mine.
2. Toţi s-au coalizat împotriva mie.
Nu se poate construi nici cu mine, nici cu mie, prin urmare, cere genitivul.
Simplu, nu?

marți, 21 mai 2013

Antiteză Mihai Viteazul - Paşa Hassan

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare


PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. INTRODUCERE (5-10%)
1. Date despre autor
2. Date despre text
George Coşbuc (1866-1918) a fost ...
Poeziile sale vorbesc despre ...
II. CUPRINS (80%)
1. Locul personajului (principal/secundar etc.)
2. Rolul personajului în acţiune - f. scurt rezumat al subiectului


3. Trăsături caracteristice  - se vor evidenţia prin antiteză

  a) sufleteşti:
·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei;
·  argumentare (de unde reiese);
·  modalităţi de caracterizare :
- directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi);
- indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.);
·        procedee artistice folosite;
·        citate
 

  b) fizice :
·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei;
·  argumentare (de unde reiese);
·  modalităţi de caracterizare :
- directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi);
- indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.);
·        procedee artistice folosite;
·        citate;
Mihai Viteazul şi Paşa Hassan sunt personajele ...
Acţiunea este ...






În primul rând, Mihai este ...
Această trăsătură reiese din ... prin caracterizare ...În opoziţie cu el, Hassan este...


O altă trăsătură a lui Mihai, evidenţiată din ..., prin caracterizare ..., este









III. ÎNCHEIERE (5 -10%)
Concluzii
- rezumatul cuprinsului
- mesajul autorului
În concluzie, prin antiteză, Coşbuc scoate în evidenţă trăsăturile ...

Coşbuc vrea să transmită astfel un mesaj de...

................................................................................................................
O propunere de compunere poate fi găsită pe site-ul cu compuneri.

sâmbătă, 11 mai 2013

Semnificaţia versurilor

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare



Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară /Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomi-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarnă-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc pe geamul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui ...
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins cu-n fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremi de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

(Nicolae Labiş, Iarna)
  


Planul compuneriiCompunerea
Introducere
  •  despre ce este vorba în poezie;
În această poezie, Nicolae Labiş vorbeşte despre...
Cuprins
  • CE spune autorul în versurile date (conţinutul);
  • DE CE spune autorul asta (care este semnificaţia versurilor);
  • CUM spune autorul (ce procedee artistice foloseşte: figuri de stil etc.)
Este iarnă. Afară, natura este... În casă...


Versurile date sugerează tocmai...


Autorul foloseşte figuri de stil precum...
Încheiere
  • concluzie
În concluzie, versurile citate semnifică...

Nu uita! Orice răspuns - la cerinţele de literatură -  este o compunere (mai mare sau mai mică).
................................................................................
Vă ofer doar o propunere.

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

 De pe forum.
Buna ziua.Nu inteleg mai deloc cum sa gasesc cazul pronumelui posesiv(adj. pron. pos),asta mai ales din cauza faptului ca sunt,din cate stiu,anumite exceptii in privinta acestui pronume.
Ma refer la situatiile in care adjectivul pronominal posesiv nu se acorda cu substantivul.Nu stiu dupa ce regula se acorda sau nu cu substantivul.

Ex: Conform dorintei noastre...   //noastre= atr.adj ; adj pron. pos. in D

          DAR

      Conform dorintei alor nostri    //    alor nostri= atr. pronominal in G.

In plus,ar mai fi si situatia in care,inaintea pronumelui posesiv se afla o prepozitie de Genitiv.

Ex: Copacul dinaintea voastra...    //voastra= atribut adjectival in Ac
     Casa dinaintea alor nostri   //alor nostri= atribut pronominal in G


As dori,daca puteti,sa imi spuneti regula dupa care se aplica aceste lucruri, pentru ca neavand una dupa care sa ma ghidez, as alege mai degraba mecanic decat logic, iar asta nu ar duce intotdeauna la raspunsul corect.
Multumesc
1. Adjectivul pronominal posesiv / atribut se acordă întotdeauna cu substantivul determinat, atunci când între ele nu se interpune o prepoziţie.

Dorinţa noastră este legitimă.
"dorinţa" - caz N; "noastră" - caz N.

Au acţionat după dorinţa noastră.
"dorinţa" - caz Ac.; "noastră" - caz Ac.

Au acţionat conform dorinţei noastre.
"dorinţei" - caz D (cerut de prepoziţia "conform"); "noastre" - caz D.

În spatele dorinţei noastre se ascunde invidia.
"dorinţei" - caz G. (cerut de locuţiunea prepoziţională "în spatele");  "noastre" - caz G.

2. Adjectivul pronominal posesiv / atribut  NU se acordă cu substantivul  atunci când între ele se interpune o prepoziţie sau o locuţiune prepoziţională care, în construcţie cu un substantiv sau cu un substitut al acestuia, ar cere genitivul. În această situaţie, adjectivul posesiv are formă de Ac.

Copacul dinaintea noastră e înalt.

3. Pronumele posesiv nu pune probleme. El are acelaşi regim cazual ca substantivul, inclusiv atunci când se construieşte cu prepoziţii care cer cazuri specifice.

N. Ai noştri au plecat.
Ac. Mă întâlnesc cu ai noştri în oraş.
      Scrisoarea de la ai noştri m-a bucurat.
D. Le-am dat alor noştri flori.
    Am procedat aidoma alor noştri.
G. Intenţiile alor noştri au fost bune.
    A venit înaintea alor noştri.

marți, 23 aprilie 2013

Argumentare că un text este descriere subiectivă - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Clasa a VII-a, manualul Humanitas
Ex. 1 / pag. 144
Ce tip de descriere (obiectivă sau subiectivă) apare în versurile date? Argumentaţi!

Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă
Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă
Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi
Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi.


Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață,
Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață,
Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit,
Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit.(...)


Poetul dacă se așază la vreo răspânte cu fântână
Vorbește cu izvoru-albastru de-a codrului frumoasă zână. (...)

Ciobanul dacă se zărește printre desișul tău cel verde,
De rând de-ar fi la-nfățișare, înfățișarea lui și-o pierde. (...)


                             (Alexandru Macedonski - Pădurea)

Planul compuneriiCompunerea
Introducere               
  • afirmaţia care trebuie dovedită;
În versurile lui Macedonski apare descrierea...
Cuprins - argumentaţia
  • argumentul 1: scopul textului;
  • argumentul 2: conţinutul textului;
  • argumentul 3: limbajul textului;
(Este bine ca să faci mereu, în compunerea ta, deosebirea dintre descrierea subiectivă şi cea obiectivă.)
În primul rând, scopul textului nu este...
Al doilea argument că descrierea este subiectivă...
Al treilea argument că descrierea este subiectivă este...
Încheiere
  • concluzia - rezumatul cuprinsului
Aşadar, prin scopul urmărit, prin conţinut...

Poţi găsi o propunere de compunere pe site-ul meu cu compuneri, eseuri şi texte argumentative.