Bacalaureat 2014 - sesiune specială, 26.05.2014

Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea

---

Subiect - filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului pedagogic)

Rezolvări posibile

1. "să povesteşti" - să narezi, să vorbeşti; "liniştită" - calmă.

2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite: "vreme" şi "în". Prin rostirea legată a acestor cuvinte, dispare vocala "î" din cuvântul "în" şi se formează silaba "men", cu sunete din ambele cuvinte. În loc de 3 silabe ("vre - me în"), rămân astfel doar două ("vre - men"), păstrându-se ritmul iambic şi măsura regulată a versului (de 18 silabe).

3. Am ieşit să luăm aer. Nu prea am învăţat pentru examen şi sunt în aer. Ai aerul că glumeşti! Nu-mi place de el, prea îşi dă aere.

4. pronume personale, pers. I (sg. şi pl.): "mine", "noi"; verbe, pers. I, pl.: "vedeam", "porneam".

5. ploaia, grădina, florile

6. "umblând sub ramuri", "vedeam grădina că-i pustie".

7. Strofa a doua conţine două imagini vizuale: a porumbeilor care se rotesc peste statuile parcului şi a picăturilor de ploaie care cad din când în când strălucind în lumina soarelui. Autorul foloseşte epitetul "voioşi" (pentru "porumbei") pentru a sugera bucuria zilei de primăvară şi animaţia naturii înviorate de ploaie şi soare. Comparaţia "o lacrimă de ploaie ca un diamant aprins de-o rază" aduce un plus de strălucire tabloului, contribuind la starea generală de fericire pe care o transmite această evocare a unei zile din trecut, dar introducând şi o undă de regret şi melancolie, din perspectiva prezentului.

8. Prima trăsătură a genului liric pe care o regăsim în această poezie este transmiterea directă a unor idei şi sentimente. Ceea ce comunică textul este nostalgia unei zile fericite din trecut. Un vers semnificativ este: "Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?" A doua trăsătură a genului liric pe care o are textul este prezenţa eului liric, evidenţiată de pronumele de persoana I "mine" şi "noi" şi de verbele de persoana I "vedeam" şi "porneam".

 9. Poezia evocă nostalgic o bucurie trecută. Eul liric îşi aminteşte o zi de demult, când, alături de iubita sa, se plimba printr-un parc din Luxemburg. Sunt descrise acele elemente ale tabloului care i s-au întipărit în minte: statuile din parc, porumbeii, florile, pomii, fanfara. Totul are un aer de prospeţime şi strălucire. Ultima strofă încheie plimbarea celor doi îndrăgostiţi, care, treziţi din visare de răpăitul unei darabane îndepărtate, constată că au rămas singuri în grădina publică şi se întorc acasă "reîntineriţi". Strofa se caracterizează printr-o simplitate stilistică capabilă să transmită sinceritatea sentimentului trăit. Fericirea momentului face ca noţiunea timpului să dispară, lucru sugerat prin folosirea epitetului "nedumerită": 

"Curgea nedumerită vremea..." 

Comparaţia "o darabană-ndepărtată suna ca după bătălie" şi epitetul "pustie" asociat substantivului "grădină" transmit, de asemenea, o stare sufletească de ieşire din timp, de bucurie a trăirii în doi. 

În sfârşit, epitetul "reîntineriţi" sugerează starea de spirit revigorantă pe care plimbarea prin parc le-a produs-o celor doi parteneri. 

Aşadar, fără multe figuri de stil, ultima strofă încheie fericit poezia, impresionând prin simplitate şi sinceritate.

Două trăsături ale genului liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.  4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - definiţia genului liric;	Genul liric cuprinde toate operele literare...
II. Cuprins    - afirmaţia care trebuie dovedită;    - demonstrarea afirmaţiei prin argumente: exprimă DIRECT gânduri, idei, sentimente, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate - analizăm strofă cu strofă, arătând: CE spune autorul? (universul imaginar creat); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii - idei, sentimente-, cauze, efecte artistice) există o voce lirică (EUL LIRIC) - găsim indicii gramaticali ai prezenţei sale (pronume şi verbe la persoana I etc.)	Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul... Prima trăsătură este exprimarea directă a... Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Strofa a III-a readuce în prim-plan... A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul...
III. Încheiere    - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat.	Aşadar, cele două trăsături ale genului liric...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Apartenenţa textului la genul liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Formularea subiectului şi textul

Planul compunerii	Compunerea
Introducere - definiţia textului liric	Textul liric este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
Cuprins - argumentarea apartenenţei textului la genul liric - afirmaţia de dovedit; - dovezi: exprimă gânduri, idei, sentimente în mod DIRECT (se desprind ideile şi sentimentele din text); există EU LIRIC ( se caută semne ale prezenţei eului liric); limbajul este artistic, expresie a subiectivităţii autorului: se prezintă imaginile artistice; se prezintă figuri de stil mai deosebite, cu semnificaţia lor; se prezintă câmpurile semantice cel mai bogat reprezentate. se prezintă elementele de versificaţie: rimă, ritm, măsură.	Textul „Cuptor”, de Ion Pillat este un text liric, are toate caracteristicile specifice unui astfel de text. În primul rând, exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct. Ion Pillat realizează ... În al doilea rând, există un eu liric... În al treilea rând, textul este liric, deoarece limbajul său este artistic...
Încheiere - concluzie ( se reia afirmaţia de dovedit într-o altă formă)	În concluzie, pentru că exprimă...

..................................... ...............................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe site-ul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Argumentarea apartenenţei unui text literar la genul liric - compunere

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului liric	Textul liric  este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor lirice a)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului  în MOD DIRECT (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) b)      există eu liric ( cauţi mărcile prezenţei eului liric în text ) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	„Mezul iernei” este un text liric pentru că are toate caracteristicile acestui tip de text. În primul rând, este un text liric pentru că exprimă trăirile proprii ale autorului în mod direct. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulenţa gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât şi stele par încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuşi încântător şi eul liric este fermecat de strălucirea zăpezii. Măreţia naturii îl copleşeşte şi are sentimentul că trebuie să existe un creator care a zămislit-o. Îşi închipuie natura ca pe un templu, ale cărui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperişul templului este bolta cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munţii sunt altarele şi vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt în faţa grandorii naturii.             În al doilea rând, textul este liric, deoarece există un eu liric. Acesta îşi face simţită prezenţa în ultima strofă prin verbul la persoana I „văd”.  De asemenea, se simte prezenţa eului liric şi în exclamaţii:             „E un ger amar, cumplit”             „O! Tablou măreţ, fantastic!”             În al treilea rând, caracterul liric al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul îşi exprimă emoţiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii copleşite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „îngheţate” şi „oţelit”  transmit un sentiment de nelinişte şi chiar teamă în faţa grozăviei frigului. Strofa continuă cu imaginea (tot vizual-auditivă) a câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparaţia „zăpada... pare-un lan de diamanturi” şi epitetele „cristalină” şi „strălucitoare” sugerează frumuseţea şi strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează imaginea naturii ca un templu. El foloseşte comparaţia fumuri...se ridică ca înaltele coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” şi epitetele „albe”, „scânteios”, „maiestuos”, „tainic”, „măreţ”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare” pentru a sugerea măreţia şi misterul naturii şi pentru a transmite un sentiment de admiraţie amestecată cu teamă. Eul liric presimte existenţa unui creator divin îndărătul acestei grandori cosmice.             Limbajul artistic se arată şi prin forma muzicală a textului, care este organizat în versuri cu măsură egală (de 15 – 16 silabe), are rimă împerecheată şi ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul „Mezul iernei” este liric, deoarece, prin vocea  unui eu liric, autorul comunică în mod direct emoţii şi gânduri legate de iarnă, folosind un limbaj expresiv prin care reuşeşte să ne impresioneze puternic.

Argumentarea apartenenţei unui text literar la genul liric (planul compunerii)

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să motivezi că  „Mezul iernei”, de Vasile Alecsandri este o operă lirică.

În compunerea ta trebuie:                                 

-         să defineşti opera lirică;                                                            

-         să demonstrezi că textul studiat are caracteristicile prezente în definiţia generală a operei lirice;

-         să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

-         să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

-          

Notă

Vei primi  puncte pentru redactarea întregii lucrări:

-         unitatea compoziţiei;

-         coerenţa textului;

-         registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului;

-         ortografia;

-         punctuaţia;

-         aşezarea corectă a textului în  pagină, lizibilitatea.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I.INTRODUCERE - definiţia textului liric	Textul liric  este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
II. CUPRINS  Argumentarea apartenenţei textului " Mezul iernei", la categoria textelor lirice a)      exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului  în mod direct (iei poezia strofă cu strofă şi arăţi ce spune autorul, ce gânduri, idei şi sentimente comunică) b)      există eu liric ( cauţi mărcile prezenţei eului liric în text ) c)      limbajul este artistic, încărcat de subiectivitate: ·        imagini artistice şi figuri de stil  (prezentarea celor mai importante imagini şi  figuri de stil, cu semnificaţia lor) ·        muzicalitate ( ritm, rimă, măsură)	“Mezul iernei” este un text liric, pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text. În primul rând............. ................................................. ..................................................... ................................................. În al doilea rând...................... ....................................................... În al treilea rând....................... ........................................................... ...................................................... ..................................................... ................................................... .................................................. ....................................................
III. ÎNCHEIERE  Concluzii - rezumatul cuprinsului	În concluzie, textul “Mezul iernei” este liric, pentru că................................