Probă 4

sdfsdfasdfasdfsadfasfafas
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 4

sdfsdfasdfasdfsadfasfafas
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 3

Aici apare rezumatul. E bine ..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 2

Probă 2Oare apare tot articolul. Să scriem cât mai mult ca să vedem cât apare. Rândul trei, de ardei. Rândul patru, după teatru.Oare apare tot articolul. Să scriem cât mai mult ca să vedem cât apare. Rândul trei, de ardei. Rândul patru, după teatru. .............................................................. Pentru articolul complet, click aici: articol

.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 1

Pentru articolul complet, click aici: articol

Meditații online – pregătire Evaluare Națională și Bacalaureat
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
https://meditatiilaromana.ro

Bacalaureat 2014 - sesiune specială, 26.05.2014

Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea

---

Subiect - filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului pedagogic)

Rezolvări posibile

1. "să povesteşti" - să narezi, să vorbeşti; "liniştită" - calmă.

2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite: "vreme" şi "în". Prin rostirea legată a acestor cuvinte, dispare vocala "î" din cuvântul "în" şi se formează silaba "men", cu sunete din ambele cuvinte. În loc de 3 silabe ("vre - me în"), rămân astfel doar două ("vre - men"), păstrându-se ritmul iambic şi măsura regulată a versului (de 18 silabe).

3. Am ieşit să luăm aer. Nu prea am învăţat pentru examen şi sunt în aer. Ai aerul că glumeşti! Nu-mi place de el, prea îşi dă aere.

4. pronume personale, pers. I (sg. şi pl.): "mine", "noi"; verbe, pers. I, pl.: "vedeam", "porneam".

5. ploaia, grădina, florile

6. "umblând sub ramuri", "vedeam grădina că-i pustie".

7. Strofa a doua conţine două imagini vizuale: a porumbeilor care se rotesc peste statuile parcului şi a picăturilor de ploaie care cad din când în când strălucind în lumina soarelui. Autorul foloseşte epitetul "voioşi" (pentru "porumbei") pentru a sugera bucuria zilei de primăvară şi animaţia naturii înviorate de ploaie şi soare. Comparaţia "o lacrimă de ploaie ca un diamant aprins de-o rază" aduce un plus de strălucire tabloului, contribuind la starea generală de fericire pe care o transmite această evocare a unei zile din trecut, dar introducând şi o undă de regret şi melancolie, din perspectiva prezentului.

8. Prima trăsătură a genului liric pe care o regăsim în această poezie este transmiterea directă a unor idei şi sentimente. Ceea ce comunică textul este nostalgia unei zile fericite din trecut. Un vers semnificativ este: "Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?" A doua trăsătură a genului liric pe care o are textul este prezenţa eului liric, evidenţiată de pronumele de persoana I "mine" şi "noi" şi de verbele de persoana I "vedeam" şi "porneam".

 9. Poezia evocă nostalgic o bucurie trecută. Eul liric îşi aminteşte o zi de demult, când, alături de iubita sa, se plimba printr-un parc din Luxemburg. Sunt descrise acele elemente ale tabloului care i s-au întipărit în minte: statuile din parc, porumbeii, florile, pomii, fanfara. Totul are un aer de prospeţime şi strălucire. Ultima strofă încheie plimbarea celor doi îndrăgostiţi, care, treziţi din visare de răpăitul unei darabane îndepărtate, constată că au rămas singuri în grădina publică şi se întorc acasă "reîntineriţi". Strofa se caracterizează printr-o simplitate stilistică capabilă să transmită sinceritatea sentimentului trăit. Fericirea momentului face ca noţiunea timpului să dispară, lucru sugerat prin folosirea epitetului "nedumerită": 

"Curgea nedumerită vremea..." 

Comparaţia "o darabană-ndepărtată suna ca după bătălie" şi epitetul "pustie" asociat substantivului "grădină" transmit, de asemenea, o stare sufletească de ieşire din timp, de bucurie a trăirii în doi. 

În sfârşit, epitetul "reîntineriţi" sugerează starea de spirit revigorantă pe care plimbarea prin parc le-a produs-o celor doi parteneri. 

Aşadar, fără multe figuri de stil, ultima strofă încheie fericit poezia, impresionând prin simplitate şi sinceritate.

Semnificaţia unor figuri de stil

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere despre ce este vorba în poezie (1-2 enunţuri);	"Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează...
II. Cuprins despre ce este vorba în ultimele două strofe (1-2 enunţuri); identificarea primei figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei; identificarea celei de-a doua figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;	Ultimele două strofe conturează... Două figuri de stil contribuie la această atmosferă. Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ...
III. Încheiere concluzie: rolul figurilor de stil în ansamblul poeziei.	Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Bacalaureat 2014 - simulare

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.

Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.

După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.

Două trăsături ale genului liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.  4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - definiţia genului liric;	Genul liric cuprinde toate operele literare...
II. Cuprins    - afirmaţia care trebuie dovedită;    - demonstrarea afirmaţiei prin argumente: exprimă DIRECT gânduri, idei, sentimente, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate - analizăm strofă cu strofă, arătând: CE spune autorul? (universul imaginar creat); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii - idei, sentimente-, cauze, efecte artistice) există o voce lirică (EUL LIRIC) - găsim indicii gramaticali ai prezenţei sale (pronume şi verbe la persoana I etc.)	Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul... Prima trăsătură este exprimarea directă a... Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Strofa a III-a readuce în prim-plan... A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul...
III. Încheiere    - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat.	Aşadar, cele două trăsături ale genului liric...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Comentarea unei strofe

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)	Poezia lui Topîrceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...
II. Cuprins    - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă)    - comentarea strofei a doua: CE spune autorul? (universul imaginar); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, efecte artistice)	Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil... În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
III. Încheiere    - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei.	Prin urmare... Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Bacalaureat 2014

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Au apărut documentele oficiale pentru examenul de bacalaureat 2014.
Le puteţi studia accesând linkurile de mai jos.

Calendarul examenului de bacalaureat 2014
Programele de examen pentru limba română

Pentru discuţii şi întrebări accesaţi forumul.

Ideologia promovată de „Dacia literară” aşa cum se reflectă într-o operă literară studiată - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Planul compunerii	Compunerea
I. Introducere   - contextul istoric -         perioada paşoptistă: periodizare, evenimente importante, reprezentanţi; -         anul apariţiei, fondatorul revistei;	Perioada paşoptistă (1830-1860) este scena unor evenimente decisive pentru soarta naţiunii noastre: ... Scriitorii importanţi ai epocii – Vasile ... – sunt şi oameni .... Aceeaşi idee naţională îi călăuzeşte şi ... Aceste deziderate sunt exprimate programatic ... Textul este considerat...
II. Cuprins -         patru trăsături ale ideologiei literare promovate: o       promovarea scrierilor originale ale scriitorilor români din toate regiunile; o       obiectivitatea şi imparţialitatea criticii; o       crearea unei limbi şi a unei literaturi unitare a tuturor românilor; o       istoria naţională, natura patriei, obiceiurile româneşti, ca sursă de inspiraţie; -         relaţia dintre ideologia revistei şi o operă literară studiată o       identificarea acelor trăsături ale operei care corespund programului „Daciei literare”	În articolul său, Kogălniceanu începe prin ...   În ordinea apariţiei în articolul-manifest, a doua idee ... Respingând ... În sfârşit, ultima... Unul dintre ei este Costache Negruzzi, care publică... Nuvela pune...
III. Încheiere -         opinie proprie argumentată	Părerea mea este că ...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Recapitulare pentru bacalaureat 2013 - subiectul 3, "Dacia literară"

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

SUBIECTUL al III-lea                                                                                       (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini) despre ideologia promovată de revista "Dacia literară", aşa cum se reflectă aceasta într-o operă literară studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- descrierea contextului istoric în care a apărut revista "Dacia literară";

- prezentarea a patru trăsături ale ideologiei literare promovate în studiul "Introducţie";

- stabilirea unei relaţii între ideile identificate în programul revistei şi o operă literară studiată (text narativ sau text poetic);

- exprimarea unei opinii argumentate despre importanţa ideologiei promovate de revista "Dacia

literară", pentru literatura română a secolului al XIX-lea.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

BAREM

Conţinut – 16 puncte

– descrierea contextului istoric în care a apărut revista „Dacia literară”     2x2p= 4 puncte

(Cele 4 puncte pentru fiecare personaj se acordă astfel:

• descirere  nuanţată si adecvată a contextului 4 p.

• descriere schematică sau superficială a contextului 2 p.

− câte 1 punct pentru prezentarea fiecăreia dintre cele patru trăsături ale ideologiei literare promovate în studiul Introducţie                                                                               4x1p= 4 puncte

- stabilirea unei relaţii între ideile identificate în programul revistei şi o operă literară studiată (text narativ sau text poetic). Cele 4 puncte se acordă astfel:

·        identificarea în opera literară aleasă şi discutarea a cel puţin două trăsături conforme cu ideologia promovată de Kogălniceanu            2x2= 4 p. Identificarea fără discutare – 2p.

·        identificarea în opera literară aleasă şi discutarea a unei trăsături conforme cu ideologia promovată de Kogălniceanu          2x1=2 p. Identificarea fără discutare – 1p.

− susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p.                                                   4 puncte

Redactare – 14 puncte

− organizarea ideilor în scris                                                                              3 puncte

• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins si încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică

• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică

• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta

− abilităţi de analiză si de argumentare                                                   3 puncte

• 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee si argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante

• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee si argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante

• 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee si argument, schematism

− utilizarea limbii literare (stil si vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p / vocabular restrâns, monoton 1 p.)                            2 puncte

− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.)   2 puncte

− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.)  2 puncte

− asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea                                              1 punct

− încadrarea în limitele de spaţiu indicate                                                           1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (două pagini) si să dezvolte subiectul propus.

Planul compunerii, în articolul următor.

Bacalaureat 2012 - subiecte rezolvate, limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

 Citeşte următorul text:

Mergând într-o zi acolo cu Pantazi, către amiazi, dădeam de o tânără, nouă necunoscută (...). La intrarea noastră, ridicând capul, roși până în albul ochilor. Văzui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, ducându-și mâna la inimă: "Doamne, îl auzii, șoptind, cum îi seamănă!"

Făceam astfel cunoștința "duduii" Ilinca Arnoteanu. Știam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamț, văduvă cu dare de mână și fără copii. Cei șaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintați în pacea acelui romantic ținut cu zări tainice ce trebuise să le fi amintit bunilor cavaleri de la cari i se trage numirea, dulcea lor Suabie. Porecla de "nemțoaică" ce Mima îi dase acestei surori "noi" i se potrivea nu numai din pricina locului de unde venea, dar și a înfățișării. Blajinul soare moldovenesc îi cruțase poleiala stinsă a cosițelor și albeața sidefie a pielei, aproape nefirești amândouă(...). Părinții erau cum nu se putea mai mândri de dânsa(...);  Ilinca fusese întotdeauna premianta întâia și se pregătea să treacă două clase într-un an (...).

Primisem s-o ajut să-și revadă câteva "materii" la cari se credea mai slabă. Între timp, mai vorbind și de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos judeca și limpede. Spunându-i odată ce rar e să găsești pe cineva care să învețe ca dânsa numai de plăcere, îmi observă că ea învăța cu plăcere, dar de nevoie, ca să aibă o meserie. Cum, dar nu avea să fie bogată? se știa doar că era singura moștenitoare a mătușii sale (...). Chiar așa, dar averea, pe lângă că se poate pierde, nu e o piedică la o meserie; dimpotrivă. - Cu numele ei? - De ce nu? a lucra nu e o rușine; munca înnobilează. Tocmai, cu numele ei (...) avea să fie mai prețuită și mai respectată; respectată: lucrul la care ținea mai mult ca la orice. Numele ei, știa bine ce i se datora și ce-i datora: prestigiul lui, viu încă, i se revelase înainte de a-l cunoaște. (...) Da, marele nume de dregători, de cărturari și de ctitori, ea avea să-l poarte cu demnitate; destul se întrecuseră să-l păteze surorile ei.

                            (Mateiu I. Caragiale - Craii de Curtea-Veche)

1. pacea - tihna, liniştea; a uimit -  a impresionat, a surprins, a uluit;

2. În secvenţa s-o ajut cratima indică rostirea în aceeaşi silabă a două cuvinte diferite: conjuncţia să şi pronumele personal o. Prin folosirea cratimei:

- dispare vocala ă din să;

- dispare o silabă; în loc de 2 silabe - să o - , rămâne una singură: s-o.

3. Cântecul acesta mă unge pe inimă.

4. Perspectiva narativă este subiectivă, întrucât naratorul este şi personaj în acţiune şi narează la persoana I, din propriul unghi de vedere.

5. Câmpul semantic al familiei: soră, părinţii, mătuşă.

6. Motive literare: numele nobil, omul superior.

7. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, neterminată,  prin urmare are o capacitate mare de evocare. Pe de altă parte, imperfectul aduce o nuanţă de irealitate, specifică, de fapt, întregului roman al lui Mateiu Caragiale.

8. Textul aparţine genului epic, deoarece are acţiune, personaje şi narator. Personajul-narator cunoaşte o fată extraordinară, Ilinca Arnoteanu, dintr-o familie nobilă decăzută. O ajută la învăţat şi află concepţiile ei despre viaţă. Personaje sunt cei doi, deja amintiţi, şi Pantazi, care apare la începutul fragmentului. Naratorul relatează la persoana I, dintr-o perspectivă, evident, subiectivă. Un alt argument în favoarea caracterului epic al textului este predominanţa naraţiunii ca mod de expunere, în interiorul căreia se întâlnesc pasaje consistente cu descriere.

Bacalaureat 2012 - subiecte şi rezolvări

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Subiectele de la proba de limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat 2012 şi rezolvarea lor vor fi publicate luni, 2 iulie 2012, imediat după terminarea probei pe acest blog.