Probă 4

sdfsdfasdfasdfsadfasfafas
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 4

sdfsdfasdfasdfsadfasfafas
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 3

Aici apare rezumatul. E bine ..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 2

Probă 2Oare apare tot articolul. Să scriem cât mai mult ca să vedem cât apare. Rândul trei, de ardei. Rândul patru, după teatru.Oare apare tot articolul. Să scriem cât mai mult ca să vedem cât apare. Rândul trei, de ardei. Rândul patru, după teatru. .............................................................. Pentru articolul complet, click aici: articol

.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română

Probă 1

Pentru articolul complet, click aici: articol

Meditații online – pregătire Evaluare Națională și Bacalaureat
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
https://meditatiilaromana.ro

Bacalaureat 2020 - relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Meditaţii online la limba română   #    Integrame online

---

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

Vorbele noastre ne-au minţit.

Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul

şi tremurul ecoului lor stins e.

Am vrut ce nu ne sta-n puteri:

o poartă care nu ni s-a deschis,

lumea din gând de care n-am fost vrednici.

Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –

taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –

poate aşa a fost să fie:

pe dezbinate drumuri doi străini

cu vina lor, respinşi de paradis,

purtând căinţi pe urma unui vis.

                                                           Ion Vinea, Variantă

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Propunere de rezolvare

Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri, destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.

Tipuri de comic - pregătire pentru bacalaureat

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

Ilustrează, în 60-100 de cuvinte  două categorii de comic, prin referire la textul dat.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - definiţia comicului	Comicul este o categorie estetică în care sunt incluse toate elementele unui text care stârnesc râsul: situaţii,caractere, moravuri, limbaj. Prin urmare, comicul poate fi de mai multe feluri: de situaţie, de caracter, de moravuri, de limbaj.
II. Cuprins - afirmaţia de demonstrat; - argumentele în sprijinul afirmaţiei:   •  comicul nr. 1 (denumire, explicaţie, ilustrare)   •  comicul nr. 2 (denumire, explicaţie, ilustrare)	Fragmentul dat, din "Titanic vals", de Tudor Muşatescu,  ilustrează două tipuri de comic:... Primul tip de comic ce apare în text este comicul... Al doilea tip de comic este...
III. Încheiere - concluzie - rezumat al cuprinsului	În concluzie, folosind comicul ..., Tudor Muşatescu reuşeşte...

---

Fragmentul de text poate fi găsit aici, iar o propunere de compunere poate fi găsită aici.

Descrierea - pregătire pentru bacalaureat

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - definiţia descrierii ca mod de expunere;	Descrierea este un mod de expunere prin care se înfăţişează obiecte (în sens general: peisaje, fiinţe, lucruri) şi trăsăturile lor caracteristice. Prin folosirea, în special, a structurii substantiv-adjectiv, se creează imagini artistice (vizuale, auditive etc.).
II. Cuprins - afirmaţia care trebuie demonstrată; - argumente în sprijinul afirmaţiei făcute: argumentul 1: descrierea prezintă obiecte şi trăsăturile lor (prezentarea, în cuvinte proprii, a elementelor descrise) argumentul 2: existenţa imaginilor artistice (vizuale, auditive etc.) argumentul 3: prezenţa structurii substantiv-adjectiv.	În poezia "Balul pomilor", Dimitrie Anghel foloseşte, ca mod de expunere, descrierea ... În primul rând, sunt înfăţişate obiecte, cu trăsăturile lor caracteristice. Sub lumina lunii, caişii, zarzării... În al doilea rând, poetul reuşeşte, din cuvinte, să creeze imagini artistice, de o extraordinară plasticitate. În al treilea rând, se remarcă predominanţa structurii substantiv-adjectiv...
III. Încheiere	În concluzie, în poezia ... modul de expunere folosit este..., prin care autorul aduce în faţa cititorului tabloul unei...

Expresivitatea limbajului poetic - pregătire pentru bacalaureat

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.

Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.

M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi…
Cum m-ar cinsti azi satul…

Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: «Moşu…»
Le-ai spune spuză de poveşti…
Cu Împăratul Roşu…
………………………………………
Aşa… vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-n barbă plânge tata…

 Octavian Goga - "Bătrâni"

Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie), prezentă în textul dat.

Expresivitatea este acea caracteristică a limbajului poetic de a transmite cu forţă ideile şi sentimentele autorului, în aşa fel încât să impresioneze cititorul. Prin urmare, scopul final este impresionarea cititorului, adică trezirea în el a unor gânduri, emoţii şi sentimente.

Poezia lui Octavian Goga impresionează cititorul, reuşind să transmită cu forţă regretul eului liric de a-şi fi părăsit părinţii şi de a-i fi lăsat singuri la bătrâneţe.

Expresivitatea poeziei se realizează prin mai multe mijloace.

Prima sursă de expresivitate este conceperea poeziei ca pe un monolog adresat propriilor părinţi, prezenţa imaginară a acestora făcând discursul şi mai sfâşietor. Cuvintele care indică prezenţa părinţilor sunt verbele ("aţi dus", "aveaţi", "ai avea", "ai spune", "vă treceţi") şi pronumele la persoana a II-a ("voi", "dumneata").

O altă sursă de expresivitate sunt figurile de stil. Poezia începe cu repetiţia unei interogaţii retorice de un dramatism zguduitor ("De ce m-aţi dus...?), urmată de o altă repetiţie patetică: "Să fi rămas...", exprimând regretul eului liric că viaţa lui nu a avut un alt curs.

În strofa a doua se remarcă epitetul "răzleţe", care exprimă durerea însingurării, precum şi metafora "un stâlp la bătrâneţe", capabilă să transmită (prin combinaţie cu imperfectul "aveaţi" şi adverbul "acum") remuşcările eului liric că nu-şi poate ajuta părinţii bătrâni. În strofa a treia, cele trei verbe la condiţional-optativ ("m-aş fi însurat", "mi-ar fi", "ar cinsti") accentuează patetic regretul omului de a nu-şi făcut un rost în satul lui, asemenea celorlalţi semeni ai săi.

În ultima strofă, prin repetiţia verbului "plânge"dramatismul sufletesc atinge punctul său culminant.

Aşadar, poezia "Bătrâni" se caracterizează printr-o mare expresivitate, reuşind să transmită cu forţă cititorului durerea sfâşietoare a fiului care s-a îndepărtat de părinţii săi.

Bacalaureat 2014 - sesiune specială, 26.05.2014

Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea

---

Subiect - filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului pedagogic)

Rezolvări posibile

1. "să povesteşti" - să narezi, să vorbeşti; "liniştită" - calmă.

2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite: "vreme" şi "în". Prin rostirea legată a acestor cuvinte, dispare vocala "î" din cuvântul "în" şi se formează silaba "men", cu sunete din ambele cuvinte. În loc de 3 silabe ("vre - me în"), rămân astfel doar două ("vre - men"), păstrându-se ritmul iambic şi măsura regulată a versului (de 18 silabe).

3. Am ieşit să luăm aer. Nu prea am învăţat pentru examen şi sunt în aer. Ai aerul că glumeşti! Nu-mi place de el, prea îşi dă aere.

4. pronume personale, pers. I (sg. şi pl.): "mine", "noi"; verbe, pers. I, pl.: "vedeam", "porneam".

5. ploaia, grădina, florile

6. "umblând sub ramuri", "vedeam grădina că-i pustie".

7. Strofa a doua conţine două imagini vizuale: a porumbeilor care se rotesc peste statuile parcului şi a picăturilor de ploaie care cad din când în când strălucind în lumina soarelui. Autorul foloseşte epitetul "voioşi" (pentru "porumbei") pentru a sugera bucuria zilei de primăvară şi animaţia naturii înviorate de ploaie şi soare. Comparaţia "o lacrimă de ploaie ca un diamant aprins de-o rază" aduce un plus de strălucire tabloului, contribuind la starea generală de fericire pe care o transmite această evocare a unei zile din trecut, dar introducând şi o undă de regret şi melancolie, din perspectiva prezentului.

8. Prima trăsătură a genului liric pe care o regăsim în această poezie este transmiterea directă a unor idei şi sentimente. Ceea ce comunică textul este nostalgia unei zile fericite din trecut. Un vers semnificativ este: "Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?" A doua trăsătură a genului liric pe care o are textul este prezenţa eului liric, evidenţiată de pronumele de persoana I "mine" şi "noi" şi de verbele de persoana I "vedeam" şi "porneam".

 9. Poezia evocă nostalgic o bucurie trecută. Eul liric îşi aminteşte o zi de demult, când, alături de iubita sa, se plimba printr-un parc din Luxemburg. Sunt descrise acele elemente ale tabloului care i s-au întipărit în minte: statuile din parc, porumbeii, florile, pomii, fanfara. Totul are un aer de prospeţime şi strălucire. Ultima strofă încheie plimbarea celor doi îndrăgostiţi, care, treziţi din visare de răpăitul unei darabane îndepărtate, constată că au rămas singuri în grădina publică şi se întorc acasă "reîntineriţi". Strofa se caracterizează printr-o simplitate stilistică capabilă să transmită sinceritatea sentimentului trăit. Fericirea momentului face ca noţiunea timpului să dispară, lucru sugerat prin folosirea epitetului "nedumerită": 

"Curgea nedumerită vremea..." 

Comparaţia "o darabană-ndepărtată suna ca după bătălie" şi epitetul "pustie" asociat substantivului "grădină" transmit, de asemenea, o stare sufletească de ieşire din timp, de bucurie a trăirii în doi. 

În sfârşit, epitetul "reîntineriţi" sugerează starea de spirit revigorantă pe care plimbarea prin parc le-a produs-o celor doi parteneri. 

Aşadar, fără multe figuri de stil, ultima strofă încheie fericit poezia, impresionând prin simplitate şi sinceritate.

Semnificaţia unor figuri de stil

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere despre ce este vorba în poezie (1-2 enunţuri);	"Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează...
II. Cuprins despre ce este vorba în ultimele două strofe (1-2 enunţuri); identificarea primei figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei; identificarea celei de-a doua figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei ei;	Ultimele două strofe conturează... Două figuri de stil contribuie la această atmosferă. Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ...
III. Încheiere concluzie: rolul figurilor de stil în ansamblul poeziei.	Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Bacalaureat 2014 - simulare

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

---

Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.

Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.

După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.

Subiecte pentru Bacalaureat 2014 - model oficial

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea

---

Examenul de bacalaureat naţ ional 2014

Proba E. a)

Limba și literatura română

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţ ională – Profilul pedagogic

Model

Citeşte următorul text:

VI

Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat

Ce-și nalță fruntea sură din negrile ruine,

Iar viersurile noastre, ciudate și streine,

Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecat

Părea o carte veche cu taine sibiline,

Noi glasul ridicarăm în cântece senine

Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,

Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,

Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,

Și rozele păliră ca albele fecioare

Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn.

(Ştefan Petică, Moartea visurilor – XIV)

sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţ e cu privire la text:

1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri şi chemând. 2 puncte

2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat. 2 puncte

3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 2 puncte

4. Precizează tema şi un motiv literar identificate în textul dat. 4 puncte

5. Menţ ionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţ ii prezente în textul dat. 4 puncte

6. Selectează două secvenţ e din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte

7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 4 puncte

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidenţ ierea relaţ iei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

Răspunsuri posibile

1. singuri - solitari, chemând - invocând.

2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite ( conjuncţia şi şi adjectivul întunecat), prin căderea vocalei î din cuvântul întunecat. Dispare astfel o silabă şi versul are măsura cerută de necesităţile prozodice: 13 silabe.

3. Poetul stătea pierdut în noaptea gândurilor.

4. Tema poate fi condiţia umană (tragică), iar unul din motive ar putea fi turnul, simbol al claustrării şi al alienării.

5. Mărci ale subiectivităţii sunt pronumele de persoana I (noi) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).

6. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic se conturează în secvenţele: în turnul fermecat,

din negrile ruine, în tragicul palat.

7. Sentimentul general transmis de poezia lui Petică este de apăsare sufletească, de suferinţă, de zădărnicie produse de neputinţa de a scăpa de un destin tragic. Este o stare vagă, nedesluşită, dar puternică, pregnantă, zdrobitoare. În strofa a II-a întâlnim figuri de stil care contribuie la conturarea aceste stări. De exemplu, epitetul tragicul din ultimul vers, asociat substantivului palat, aduce o intensificare a durerii. Comparaţia cerul... părea o carte veche cu taine sibiline sugerează neputinţa omului de a-şi descifra destinul, singurătatea celui care nu simte prezenţa divinităţii.

8. Cele două trăsături ale genului liric prezente în text sunt 1. transmiterea în mod direct a unor idei şi sentimente şi 2. prezenţa eului liric. Poetul încearcă să comunice direct tragismul existenţei (tragicul palat), pe care fiinţa umană nu îl poate depăşi nici măcar prin apelul la divinitate, care pare mută (cerul greoi şi-ntunecat părea o carte veche cu taine sibiline). Mărcile prezenţei eului liric sunt pronumele şi adjectivele la persoana I (noi, noastre) şi verbele la persoana I (stam, ridicarăm).

9. Această poezie - aparţinând curentului simbolist - creează o atmosferă dureroasă, sfâşietoare, tragică. Nu se compun imagini, ca în poezia anterioară simbolismului, ci se transmit sugestii, se emană o invizibilă radiaţie lirică. Apăsare sufletească, deznădejde, claustrare par a fi sentimentele sugerate, toate sub semnul morţii. Prima strofă ne introduce în această lume a senzaţiilor vagi, obscure. Dimensiunea spaţială a imaginarului poetic este dată de substantivele turn şi ruine, sugerând claustrare şi distrugere. Epitete precum sure şi negrile, alături de substantivul noapte colorează sumbru această lume de trăiri sufleteşti. Verbul plângeau contribuie la adâncirea durerii, iar substantivul păcat, întărit de epitetul vechi sugerează ideea ispăşirii unui blestem ancestral. Eul liric - în ipostaza de "noi", adică de reprezentant al umanităţii întregi - încearcă evadarea din această capcană a suferinţei prin cântec, prin artă. Strofa următoare pare a sugera însă că arta nu poate să aducă decât, cel mult, remediul paliativ al uitării.

Două trăsături ale genului liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.  4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - definiţia genului liric;	Genul liric cuprinde toate operele literare...
II. Cuprins    - afirmaţia care trebuie dovedită;    - demonstrarea afirmaţiei prin argumente: exprimă DIRECT gânduri, idei, sentimente, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate - analizăm strofă cu strofă, arătând: CE spune autorul? (universul imaginar creat); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii - idei, sentimente-, cauze, efecte artistice) există o voce lirică (EUL LIRIC) - găsim indicii gramaticali ai prezenţei sale (pronume şi verbe la persoana I etc.)	Cele două trăsături ale genului liric, pe care le putem regăsi în textul... Prima trăsătură este exprimarea directă a... Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Strofa a III-a readuce în prim-plan... A doua trăsătură a genului liric, pe care o are şi textul...
III. Încheiere    - concluzie: ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat.	Aşadar, cele două trăsături ale genului liric...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Comentarea unei strofe

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)	Poezia lui Topîrceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...
II. Cuprins    - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă)    - comentarea strofei a doua: CE spune autorul? (universul imaginar); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, efecte artistice)	Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil... În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
III. Încheiere    - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei.	Prin urmare... Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Bacalaureat 2014

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Au apărut documentele oficiale pentru examenul de bacalaureat 2014.
Le puteţi studia accesând linkurile de mai jos.

Calendarul examenului de bacalaureat 2014
Programele de examen pentru limba română

Pentru discuţii şi întrebări accesaţi forumul.

Rezolvarea subiectelor - bacalaureat, sesiunea specială 2013

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Cerinţele pot fi găsite pe celălalt blog.

Rezolvare

1."sfânt" - sacru, "tăgăduire" - negare.

2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte (conjuncţia "şi" şi adjectivul "înalte"), prin căderea vocalei "î".

3. Iubito, tu eşti soarele vieţii mele!

4. Temă: iubirea; motiv literar: privirea.

5. Două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii: "nu ştiu" - verb, persoana I; "mine" - pronume personal, persoana I.

6. "Unde eşti astăzi..."; "e-aşa de mult de-atunci".

7. Poezia vorbeşte despre o iubire apusă. În strofa a doua, pare că eul liric vrea să scape până şi de amintirea dureroasă a acestei iubiri, care i-a secătuit resursele interioare. Metafora "ape moarte" sugerează suferinţa îndrăgostitului, plânsul nesfârşit după iubita sa. Repetiţia "ar trebui să tai iarba" arată hotărârea acestuia - sau mai degrabă curajul pe care şi-l face singur -  de a-şi mobiliza eforturile sufleteşti pentru a da uitării dragostea ce i-a provocat atâta tristeţe.

8. Poezia aparţine genului liric, deoarece autorul exprimă idei, gânduri, sentimente în mod direct, la persoana I. Sentimentul general este cel al suferinţei după o mare dragoste pierdută. Eul liric îşi face simţită direct prezenţa prin mărci lexico-gramaticale proprii, cum sunt verbele la persoana I "nu ştiu", "alunec", "să tai", "mă-ncing" şi pronumele personale de persoana I "mine" şi "mă".

Semnificaţia unei figuri de stil

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.  

 

Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.

Deasupra-mi crengi de arbori se întind,

Crengi mari în flori de umbră mă cuprind

Şi vântul mişcă arborii-n grădină.

Dar prin fereastra ta eu stau privind

Cum tu te uiţi cu ochii în lumină.

Ai obosit, cu mâna ta cea fină

În val de aur părul despletind.

L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,

Desfaci visând pieptarul de la sân,

Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare…

Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,

În întuneric ochii mei rămân,

Ş-alături luna bate trist în geamuri.

(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…)

* a se ardica, vb. – a se ridica

Planul compunerii	Compunerea
I. Introducere identificarea figurii de stil ; punerea în context a figurii de stil ;	În prima strofă a poeziei, Eminescu foloseşte ... Poezia vorbeşte despre ... Prima strofă prezintă ...
II. Cuprins explicarea semnificaţiei figurii de stil identificate ;	Această metaforă – în conexiune cu restul strofei - sugerează ...
III. Încheiere concluzie – reluarea, cu alte cuvinte, a ideii din cuprins.	În concluzie, prin metafora „flori de umbră”, Eminescu ...

.................................................................................................................................
Textul integral poate fi găsit pe site-ul cu compuneri.

Ideologia promovată de „Dacia literară” aşa cum se reflectă într-o operă literară studiată - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Planul compunerii	Compunerea
I. Introducere   - contextul istoric -         perioada paşoptistă: periodizare, evenimente importante, reprezentanţi; -         anul apariţiei, fondatorul revistei;	Perioada paşoptistă (1830-1860) este scena unor evenimente decisive pentru soarta naţiunii noastre: ... Scriitorii importanţi ai epocii – Vasile ... – sunt şi oameni .... Aceeaşi idee naţională îi călăuzeşte şi ... Aceste deziderate sunt exprimate programatic ... Textul este considerat...
II. Cuprins -         patru trăsături ale ideologiei literare promovate: o       promovarea scrierilor originale ale scriitorilor români din toate regiunile; o       obiectivitatea şi imparţialitatea criticii; o       crearea unei limbi şi a unei literaturi unitare a tuturor românilor; o       istoria naţională, natura patriei, obiceiurile româneşti, ca sursă de inspiraţie; -         relaţia dintre ideologia revistei şi o operă literară studiată o       identificarea acelor trăsături ale operei care corespund programului „Daciei literare”	În articolul său, Kogălniceanu începe prin ...   În ordinea apariţiei în articolul-manifest, a doua idee ... Respingând ... În sfârşit, ultima... Unul dintre ei este Costache Negruzzi, care publică... Nuvela pune...
III. Încheiere -         opinie proprie argumentată	Părerea mea este că ...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Recapitulare pentru bacalaureat 2013 - subiectul 3, "Dacia literară"

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

SUBIECTUL al III-lea                                                                                       (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini) despre ideologia promovată de revista "Dacia literară", aşa cum se reflectă aceasta într-o operă literară studiată.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- descrierea contextului istoric în care a apărut revista "Dacia literară";

- prezentarea a patru trăsături ale ideologiei literare promovate în studiul "Introducţie";

- stabilirea unei relaţii între ideile identificate în programul revistei şi o operă literară studiată (text narativ sau text poetic);

- exprimarea unei opinii argumentate despre importanţa ideologiei promovate de revista "Dacia

literară", pentru literatura română a secolului al XIX-lea.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

BAREM

Conţinut – 16 puncte

– descrierea contextului istoric în care a apărut revista „Dacia literară”     2x2p= 4 puncte

(Cele 4 puncte pentru fiecare personaj se acordă astfel:

• descirere  nuanţată si adecvată a contextului 4 p.

• descriere schematică sau superficială a contextului 2 p.

− câte 1 punct pentru prezentarea fiecăreia dintre cele patru trăsături ale ideologiei literare promovate în studiul Introducţie                                                                               4x1p= 4 puncte

- stabilirea unei relaţii între ideile identificate în programul revistei şi o operă literară studiată (text narativ sau text poetic). Cele 4 puncte se acordă astfel:

·        identificarea în opera literară aleasă şi discutarea a cel puţin două trăsături conforme cu ideologia promovată de Kogălniceanu            2x2= 4 p. Identificarea fără discutare – 2p.

·        identificarea în opera literară aleasă şi discutarea a unei trăsături conforme cu ideologia promovată de Kogălniceanu          2x1=2 p. Identificarea fără discutare – 1p.

− susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla formulare a opiniei 1 p.                                                   4 puncte

Redactare – 14 puncte

− organizarea ideilor în scris                                                                              3 puncte

• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins si încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică

• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică

• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta

− abilităţi de analiză si de argumentare                                                   3 puncte

• 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee si argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante

• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee si argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante

• 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee si argument, schematism

− utilizarea limbii literare (stil si vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată 2 p / vocabular restrâns, monoton 1 p.)                            2 puncte

− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.)   2 puncte

− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.)  2 puncte

− asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea                                              1 punct

− încadrarea în limitele de spaţiu indicate                                                           1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (două pagini) si să dezvolte subiectul propus.

Planul compunerii, în articolul următor.