duminică, 12 aprilie 2026
„Ion”, de Liviu Rebreanu – cap. I, „Începutul”
„Ion” capitolul I – „Începutul” „Ion” capitolul I – „Începutul” 1. Amiaza: Introducerea în spațiul satului Descrierea drumului: Narațiunea începe cu parcursul drumului care se desprinde din șoseaua națională de la Cârlibaba, traversează Someșul și localitățile Armadia și Jidovița, intrând în final în Pripas prin locuri precum Pădurea Domnească și Râpele Dracului. Atmosfera satului: La intrarea în sat, […] Articolul „Ion”, de Liviu Rebreanu – cap. I, „Începutul” apare prima dată în Meditații online la limba română .
marți, 7 aprilie 2026
Relații între cuvinte
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos. Articolul Relații între cuvinte apare prima dată în Meditații online la limba română .
Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice
Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […] Articolul Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice apare prima dată în Meditații online la limba română .
luni, 6 aprilie 2026
Relația dintre Ion și Vasile Baciu – conflictul pentru pământ în romanul „Ion” de Liviu Rebreanu
Introducere Relația dintre Ion și Vasile Baciu reprezintă nucleul conflictual al romanului „Ion”, scris de Liviu Rebreanu. Această relație ilustrează lupta pentru pământ, dorința de afirmare socială și degradarea morală a personajelor, transformând o poveste individuală într-o adevărată dramă socială. 1. Relația dintre Ion și Vasile Baciu – natura conflictului Relația dintre Ion și Vasile […] Articolul Relația dintre Ion și Vasile Baciu – conflictul pentru pământ în romanul „Ion” de Liviu Rebreanu apare prima dată în Meditații online la...
„La fel ca” și „la fel cu”
Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […] Articolul „La fel ca” și „la fel cu” apare prima dată în Meditații online la limba română .
Unde e verbul „dispăruseră”?
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […] Articolul Unde e verbul „dispăruseră”? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”
În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […] Articolul Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat” apare prima dată în Meditații online la limba română .
„Repercusiune” sau „repercursiune”?
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […] Articolul „Repercusiune” sau „repercursiune”? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […] Articolul Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului apare prima dată în Meditații online la limba română .
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos. Articolul Ați vrea să vă schimbați compania? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte. 16) Indică varianta în care sunt precizate valorile morfologice corecte ale verbului a fi din următoarele enunțuri: (1) Copilul este îndrumat de familie. (2) El […] Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut. Articolul Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică? apare prima dată în Meditații online...
Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […] Articolul Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple) apare prima dată în Meditații online la limba română .
duminică, 5 aprilie 2026
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … … Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… … … Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
sâmbătă, 4 aprilie 2026
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… … Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
vineri, 3 aprilie 2026
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit, strivit de o ierarhie socială care măsoară omul în hectare: ce altceva putea face? Lectura aceasta, confortabilă și cu iz de compasiune socială, transferă responsabilitatea […]
Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română.
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română
miercuri, 1 aprilie 2026
„Subsuoară” sau „subțioară”?
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Unde e verbul „dispăruseră”?
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]
Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”
În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […]
„Repercusiune” sau „repercursiune”?
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
marți, 31 martie 2026
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română
luni, 30 martie 2026
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și…
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română
duminică, 29 martie 2026
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și…
..............................................................
Pentru articolul complet, dă click aici.
.......................................................................
Prof. Ionel-Dumitru Nedelcu
Meditații online la limba română
sâmbătă, 31 ianuarie 2026
marți, 27 ianuarie 2026
sâmbătă, 24 ianuarie 2026
24 ianuarie. Cum se pronunță corect?
Nu se pronunță în patru silabe, cu diftgonul „ua” în silaba a doua (ia-nua-ri-e), ci în cinci silabe, cu hiat între „u” și „a” (ia-nu-a-ri-e).
Știu că
luni, 12 ianuarie 2026
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)