Particularităţile basmului cult - eseu structurat (plan)

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - date despre autor; - date despre text;	Ion Creangă s-a născut... Este considerat ... Printre creaţiile sale cele mai cunoscute se numără... "Povestea lui Harap-Alb" a apărut în...
II. Cuprins      - definiţia basmului cult;    R1 - precizarea a două caracteristici         ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată:             a) opoziţia bine-rău;            b) fiinţe fantastice.    R2 - prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi / sau       ale compoziţiei:                 a) acţiunea - este respectată schema basmului ( prezentarea schemei şi povestirea acţiunii);            b) spaţiul şi timpul - ca în orice basm sunt nedefinite  (ilustrare: trebuie să spunem unde şi când se petrec   faptele);             c) incipitul - formulă de început ca în orice basm (modificată însă în manieră proprie, de Ion Creangă)             d) finalul - formulă de final ca în orice basm (modificată însă, în manieră proprie, de Ion Creangă)      R3: evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative:           - relaţie antagonică;           - răul are rol formator, contribuie la construirea personalităţii eroului principal;     R4: exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat:            - amestecul de real şi fabulos	Basmul este... Particularităţile basmului se regăsesc şi în textul lui Ion Creangă. În primul rând, întâlnim opoziţia... În al doilea rând...  Alte particularităţi ale basmului întâlnite în textul lui Creangă ţin de construcţia subiectului şi de compoziţie. În primul rând, acţiunea... În al doilea rând, spaţiul şi timpul... În al treilea rând, există formulă de început... În al patrulea rând, există formulă de sfârşit... Ca în orice basm, există personaje care reprezintă... Ceea ce diferenţiază basmul lui Creangă de basmele populare este...
III. Încheiere         - concluzie: rezumat al cuprinsului	În concluzie, textul lui Ion Creangă are particularităţile unui basm obişnuit, pentru că...  În acelaşi timp însă el se deosebeşte...

"Povestea lui Harap-Alb", de Ion Creangă (exerciţii)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte

---

Ex. 3 / p17

Î: Descrie reacţia tatălui faţă de comportamentul lor. Ce le reproşează fiilor săi mai cu seamă?
R: Fiii cei mari ai împăratului eşuează în tentativa lor de a se dovedi vrednici să conducă o împărăţie. Amândoi se întorc din drum de frica ursului apărut în cale. Reacţia tatălui său este un amestec de sarcasm şi amărăciune.

Când cei doi se întorc umiliţi din expediţia nereuşită, împăratul îi ironizează muşcător. Pe primul îl întreabă cu prefăcută mirare ce-a uitat acasă de s-a întors aşa repede, iar pe cel de-al doilea îl întâmpină cu un proverb ucigător la adresa laşilor înfumuraţi: Apără-mă de găini, că de câni nu mă tem.

În adâncul sufletului tatăl este însă trist când vede ce feciori neisprăviţi are. Îl supără nu doar neputinţa acestora, ci şi lipsa lor de ruşine, căci ei nu par prea afectaţi de cele întâmplate. Aşa încât, lăsând aluziile şi sarcasmul deoparte, împăratul sfârşeşte prin a-şi exprima direct nemulţumirea şi tristeţea, mustrându-i cu asprime pe cei doi: Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricaţi mâncarea, dragii mei.

Ex. 2 / p. 17

Î: Odată ce a primit învoirea tatălui…

R: Într-adevăr, după ce primeşte învoirea tatălui de a pleca şi este îndrumat de bătrână, fiul cel mic devine foarte sigur pe el, fără motiv, căci deocamdată nu dovedise nimic. Loveşte calul cel slab şi îl alungă, deşi este singurul în stare să mănânce jăratic. Acest comportament se poate explica prin tinereţea şi lipsa lui de experienţă, care îl fac să se entuziasmeze uşor şi să-şi închipuie probabil că, aşa cum i-a prezis bătrâna, toate vor merge ca pe roate de acum înainte.

Ex. 3 / p. 17

Î: Remarcă schimbarea de atitudine a eroului…

R: După ce mănâncă din tava cu jăratic calul cel slăbănog se transformă într-un armăsar frumos şi se înalţă de trei ori cu fiul împăratului la cer. Prima dată îl duce pe acesta până la nori, a doua oară, până la lună şi a treia oară, până la soare. Ameţit de ce i se întâmpla, feciorul de crai îşi schimbă atitudinea faţă de cal. De unde la început nu vrusese să îl bage în seamă şi îl numise ghijoacă uricioasă, acum îi spune dragul meu tovarăş. Această schimbare de comportament se datorează entuziasmului specific tinereţii. Băiatul uită imediat că se purtase urât cu calul şi îl acceptă ca tovarăş de îndată văzând ce puteri supranaturale are. Este ca un copil lesne de impresionat.