Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
O posibilă rezolvare a subiectelor de la Evaluarea naţională 2014
Subiectul I
A.
1. "fiindcă" - deoarece, pentru că; "cer" - solicit; "liniştit" - calm, paşnic, domol.
2. Virgula separă substantivul în vocativ "An (nou)" de restul enunţului.
3. Primul vers are măsura de 6 silabe, iar versul al doilea are măsura de 4 silabe.
4.a) exprimarea directă a unor sentimente: bucurie, speranţă provocate de sosirea anului nou;
b) prezenţa eului liric, marcată prin verbe la persoana I ("aştept", "cer") şi pronume şi adjective pronominale la persoana I ("mi", "mea").
5. Poezia lui Minulescu exprimă sentimente de bucurie şi de speranţă provocate de sosirea Anului Nou. Pentru a-şi exprima aceste sentimente, poetul alege forma unei scrisori adresate Anului Nou, personificat. Din acest motiv, titlul este "Rânduri pentru Anul Nou", substantivul "rânduri" având aici sensul de "şiruri de cuvinte", la fel ca în expresia "a-i scrie cuiva câteva rânduri". Aşadar, titlul anunţă forma poeziei şi orientează lectura, indicând felul cum trebuie înţeleasă.
Subiectul II
A.
1. Universitatea în cadrul căreia s-a realizat cercetarea este Universitatea York.
Categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie este cea a copiilor expuşi mai mult timp la literatura pentru copii.
2. Corina Zorzor, "Empatia, o abilitate dobândită prin lectură".
3. "de" - prepoziţie simplă; "care" - pronume relativ; "şi" - conjuncţie coordonatoare; "psihologice" - adjectiv propriu-zis.
4. "aceia" - subiect simplu; "capacitate" - complement direct;
5. "când sunt scrise bine" - CT (subordonată temporală);
"care îl încurajează pe cititor" - AT (subordonată atributivă);
"să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane" - CI (subordonată completivă indirectă).
6. Dorinţa lui este să ia examenul. ("să ia examenul" - PR)
joi, 19 iunie 2014
sâmbătă, 31 mai 2014
Bacalaureat 2014 - sesiune specială, 26.05.2014
Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea
Subiect - filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului pedagogic)
Rezolvări posibile
Subiect - filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului pedagogic)
Rezolvări posibile
1. "să povesteşti" - să narezi, să vorbeşti; "liniştită" - calmă.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite: "vreme" şi "în". Prin rostirea legată a acestor cuvinte, dispare vocala "î" din cuvântul "în" şi se formează silaba "men", cu sunete din ambele cuvinte. În loc de 3 silabe ("vre - me în"), rămân astfel doar două ("vre - men"), păstrându-se ritmul iambic şi măsura regulată a versului (de 18 silabe).
3. Am ieşit să luăm aer. Nu prea am învăţat pentru examen şi sunt în aer. Ai aerul că glumeşti! Nu-mi place de el, prea îşi dă aere.
4. pronume personale, pers. I (sg. şi pl.): "mine", "noi"; verbe, pers. I, pl.: "vedeam", "porneam".
5. ploaia, grădina, florile
6. "umblând sub ramuri", "vedeam grădina că-i pustie".
7. Strofa a doua conţine două imagini vizuale: a porumbeilor care se rotesc peste statuile parcului şi a picăturilor de ploaie care cad din când în când strălucind în lumina soarelui. Autorul foloseşte epitetul "voioşi" (pentru "porumbei") pentru a sugera bucuria zilei de primăvară şi animaţia naturii înviorate de ploaie şi soare.
Comparaţia "o lacrimă de ploaie ca un diamant aprins de-o rază" aduce un plus de strălucire tabloului, contribuind la starea generală de fericire pe care o transmite această evocare a unei zile din trecut, dar introducând şi o undă de regret şi melancolie, din perspectiva prezentului.
8. Prima trăsătură a genului liric pe care o regăsim în această poezie este transmiterea directă a unor idei şi sentimente. Ceea ce comunică textul este nostalgia unei zile fericite din trecut. Un vers semnificativ este:
"Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?"
A doua trăsătură a genului liric pe care o are textul este prezenţa eului liric, evidenţiată de pronumele de persoana I "mine" şi "noi" şi de verbele de persoana I "vedeam" şi "porneam".
9. Poezia evocă nostalgic o bucurie trecută. Eul liric îşi aminteşte o zi de demult, când, alături de iubita sa, se plimba printr-un parc din Luxemburg. Sunt descrise acele elemente ale tabloului care i s-au întipărit în minte: statuile din parc, porumbeii, florile, pomii, fanfara. Totul are un aer de prospeţime şi strălucire. Ultima strofă încheie plimbarea celor doi îndrăgostiţi, care, treziţi din visare de răpăitul unei darabane îndepărtate, constată că au rămas singuri în grădina publică şi se întorc acasă "reîntineriţi". Strofa se caracterizează printr-o simplitate stilistică capabilă să transmită sinceritatea sentimentului trăit. Fericirea momentului face ca noţiunea timpului să dispară, lucru sugerat prin folosirea epitetului "nedumerită":
"Curgea nedumerită vremea..."
Comparaţia "o darabană-ndepărtată suna ca după bătălie" şi epitetul "pustie" asociat substantivului "grădină" transmit, de asemenea, o stare sufletească de ieşire din timp, de bucurie a trăirii în doi.
În sfârşit, epitetul "reîntineriţi" sugerează starea de spirit revigorantă pe care plimbarea prin parc le-a produs-o celor doi parteneri.
Aşadar, fără multe figuri de stil, ultima strofă încheie fericit poezia, impresionând prin simplitate şi sinceritate.
duminică, 18 mai 2014
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 21 - pregătire pentru evaluarea naţională
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 21 - pregătire pentru evaluarea naţională: Testul 21 - 42 de puncte Citeşte cu atenţie textul următor: Se-nnorează ceru-albastru, Nicio floare, niciun astru, Căci şi cer ca şi ...
miercuri, 7 mai 2014
Descrierea literară - argumentare
Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Spânzurătoarea
Scrie o compunere în care să argumentezi că textul următor este o descriere literară:
De treci codri de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.
........................................................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi aici sau aici.
Scrie o compunere în care să argumentezi că textul următor este o descriere literară:
De treci codri de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.
(Mihai Eminescu - "Călin (file din poveste)")
PLANUL COMPUNERII | COMPUNEREA |
I. Introducere - definiţia descrierii literare | Descrierea literară este un text literar în care sunt prezentate obiecte, peisaje... |
II. Cuprins - afirmaţia care trebuie demonstrată; - argumente: • se prezintă obiecte şi trăsăturile lor (arătăm care sunt acele obiecte şi trăsăturile lor); • predomină construcţiile substantiv-adjectiv (exmple); • se creează imagini artistice prin folosirea unor procedee de expresivitate artistică (figuri de stil, tehnici prozodice etc); • textul impresionează şi trezeşte reacţii sufleteşti (care sunt acelea?) | Fragmentul citat constituie începutul părţii a opta a poemului "Călin (file din poveste) şi este o descriere literară pentru că... În primul rând, sunt înfăţişate obiecte... În al doilea rând, ne dăm seama că textul este o descriere după predominanţa... În al treilea rând, textul este o descriere literară, pentru că limbajul folosit este... În al patrulea rând, textul este o descriere literară prin... |
III. Încheiere • concluzie - rezumat al cuprinsului, reluarea nuanţată a afirmaţiei care trebuia demonstrată | În concluzie, acest fragment este o descriere literară -un tablou literar- pentru că... |
O propunere de compunere puteţi găsi aici sau aici.
marți, 6 mai 2014
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 19 - pregătire pentru evaluarea naţională
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 19 - pregătire pentru evaluarea naţională: Testul 19 - 30 de puncte Citeşte, cu atenţie, textul: Cu lung pumnal de fulgere albastre, Îşi taie drumul ploaia fumurie Pe-ntinsul ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)