Comentarea unei strofe

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat (din modelul oficial 2014)

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.

                (George Topîrceanu, Singuri)

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, a doua strofă a textului, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică si mijloacele artistice. 4 puncte

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)	Poezia lui Topîrceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...
II. Cuprins    - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă)    - comentarea strofei a doua: CE spune autorul? (universul imaginar); CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, efecte artistice)	Strofa I surprinde momentul... Strofa a II-a descrie spaţiul... Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil... În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
III. Încheiere    - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei.	Prin urmare... Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

Semnificaţia unei figuri de stil

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Subiect pentru bacalaureat

Citeşte următorul text:

Dormi! ... un val de aer umed am adus cu mine-n casă.
Tremurând  s-a stins văpaia lumânării de pe masă,
Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin
Licăreşte-n umbra dulce, ca o piatră de rubin.

Bate vânt cu ploaie-n geamuri
Şi e noapte neagră-afară ...
Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară
Monoton, şoptind povestea unei vremi de mult uitate ...
Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate.

Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe,
Şi de oameni şi de patimi fericirea ne-o desparte.
Singur eu veghez în noapte,
Ploaia cântă tot mai tare ...
Şi m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o sărutare.
        (George Topîrceanu, Singuri)

7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă. 4 puncte (Din modelul oficial postat pe site-ul ministerului)

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere    - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie);	Textul literar "Singuri", de George Topîrceanu, este o poezie...
II. Cuprins    - plasarea strofei I în contextul poeziei (despre ce este vorba în strofa I, prin raportare la restul poeziei);    - identificarea celor două figuri de stil şi prezentarea semnificaţiei lor;	Strofa I surprinde momentul ... Această fericire este transmisă prin mai multe figuri de stil. Astfel, ...
III. Încheiere    - concluzie (rezumat, cu alte cuvinte, al cuprinsului)	Prin urmare, aceste figuri de stil exprimă ...

O propunere de compunere puteţi găsi aici.

"Mara", de Ioan Slavici - ex. 2 / pag. 47, clasa IX, manualul Art

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

---

Ex. 2 / p. 47 

Î: Dă o explicaţie pentru următorul comentariu al naratorului, observând şi faptul că uneori limbajul său pare a se confunda cu cu cel al personajului: Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum, când e atât de bine să-i vezi?! 

Ai în vedere faptul că înaintea acestui comentariu al naratorului, apare în text următorul pasaj: De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna îi poartă după dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: „Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!” 

R: Comentariul naratorului vrea să explice două lucruri din pasajul anterior: de ce li se adresează Mara copiilor cu apelativul „sărăcuţii” şi de ce „totdeauna îi poartă după dânsa”. Aflăm, prin urmare, din comentariul naratorului, că Mara li se adresează copiilor cu apelativul „sărăcuţii”, deoarece sunt copii necăjiţi, nu au tată. Aflăm, apoi, că îi poartă după dânsa întotdeauna, pentru că nu are cu cine să-i lase acasă şi, în plus, îi place să-i vadă mereu. Comentariul naratorului nu este obiectiv, neutru, ci are un ton duios şi tandru, pentru că el adoptă tonul Marei. Vocea naratorului se confundă cu vocea Marei.

Particularităţile basmului cult - eseu structurat (plan)

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - date despre autor; - date despre text;	Ion Creangă s-a născut... Este considerat ... Printre creaţiile sale cele mai cunoscute se numără... "Povestea lui Harap-Alb" a apărut în...
II. Cuprins      - definiţia basmului cult;    R1 - precizarea a două caracteristici         ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată:             a) opoziţia bine-rău;            b) fiinţe fantastice.    R2 - prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi / sau       ale compoziţiei:                 a) acţiunea - este respectată schema basmului ( prezentarea schemei şi povestirea acţiunii);            b) spaţiul şi timpul - ca în orice basm sunt nedefinite  (ilustrare: trebuie să spunem unde şi când se petrec   faptele);             c) incipitul - formulă de început ca în orice basm (modificată însă în manieră proprie, de Ion Creangă)             d) finalul - formulă de final ca în orice basm (modificată însă, în manieră proprie, de Ion Creangă)      R3: evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative:           - relaţie antagonică;           - răul are rol formator, contribuie la construirea personalităţii eroului principal;     R4: exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat:            - amestecul de real şi fabulos	Basmul este... Particularităţile basmului se regăsesc şi în textul lui Ion Creangă. În primul rând, întâlnim opoziţia... În al doilea rând...  Alte particularităţi ale basmului întâlnite în textul lui Creangă ţin de construcţia subiectului şi de compoziţie. În primul rând, acţiunea... În al doilea rând, spaţiul şi timpul... În al treilea rând, există formulă de început... În al patrulea rând, există formulă de sfârşit... Ca în orice basm, există personaje care reprezintă... Ceea ce diferenţiază basmul lui Creangă de basmele populare este...
III. Încheiere         - concluzie: rezumat al cuprinsului	În concluzie, textul lui Ion Creangă are particularităţile unui basm obişnuit, pentru că...  În acelaşi timp însă el se deosebeşte...

Glume şi bancuri decente: Sir, John şi binoclul cel slab

Glume şi bancuri decente: Sir, John şi binoclul cel slab:
Sir şi John sunt la vânătoare pe domeniul castelului.
John (privind prin binoclu înspre castel):
- Sir, cred că ar trebui să vă informez c...