Bacalaureat 2012, proba orală - situaţia de comunicare

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Prin urmare, prima cerinţă de pe biletul de la proba orală se referă la situaţia de comunicare.

Aici totul pleacă de la schema situaţiei de comunicare conceptualizată de lingvistul rus Roman Jakobson:

Cel care se adresează („transmiţătorul”) trimite un mesaj destinatarului („receptorul”). Pentru ca mesajul să-şi îndeplinească funcţiunea, el are nevoie de un context la care se referă (sau, într-o nomenclatură mai echivocă, de un „referent”), pe care destinatarul să-l poată pricepe şi care să fie sau verbal sau capabil de a fi verbalizat; de un cod întru totul, sau cel puţin parţial, comun atât expeditorului, cât şi „destinatarului” (sau, cu alte cuvinte, comun celui care codează şi celui care decodează); în fine, are nevoie de contact, conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească şi să menţină comunicarea.

Aşadar, elementele situaţiei de comunicare sunt:

• emiţătorul ("transmiţătorul", cel care se adresează, cel care comunică o informaţie);
• receptorul ("destinatarul", cel căruia îi este adresată informaţia);
• mesajul (informaţia transmisă);
• contextul ("referentul", situaţia din realitate la care se referă informaţia);
• codul (ansamblul de semne care constituie suportul informaţiei);
• canalul (conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi).

Voi continua într-un articol următor.

Bacalaureat 2012, proba orală - înţelegerea textului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Am vorbit într-un articol anterior despre importanţa lecturii cu voce tare a textului de pe biletul de examen. De fapt, felul în care citeşti este, pentru profesor, primul indiciu dacă tu ai înţeles sau nu textul. Înţelegerea textului citit este prima competenţă evaluată în cadrul probei orale. Ea are două componente:

• lectura textului (corectă, cursivă, conştientă şi expresivă) - despre care am vorbit deja;
• formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la situaţia de comunicare din textul dat.

Ce întrebări vi s-ar putea pune? Iată câteva exemple:

• Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
• Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
• Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

Acestea sunt doar câteva exemple. Voi intra în amănunte în următoarele articole.

Figuri de stil. Epitetul

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Cuvântul epitet (fr. épithète, lat. eptihetum, gr.epitheton -  cuvânt adăugat) desemnează o figură de stil care constă în alăturarea unui cuvânt calificativ lângă altul, în scop estetic. Sau, cu altă definiţie, epitetele sunt cuvinte care exprimă însuşiri deosebite ale unui obiect sau ale unei acţiuni, aşa cum se reflectă în simţirea şi fantezia cititorului.

În funcţie de partea de vorbire pe care o determină există:

• epitete ale substantivului: 
• Ziua era mohorâtă, dar la lumina dulce a mestecenilor îmi plăcea să stau şi să privesc dezastrul Suhei. (G. Bogza, Privelişti şi sentimente);
• epitete ale verbului: 
• Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi. (Mihai Eminescu, Scrisoarea III);
• Iar pădurea lin suspină... (Mihai Eminescu, Călin, file din poveste).

Epitetul poate sta:

• după cuvântul determinat:
• Umplu aerul văratic de mireasmă şi răcoare... (M. Eminescu, Călin, file din poveste);
• Ieşi Zamfira-n mers isteţ / Frumoasă ca un gând răzleţ, / Cu trupu-nalt, cu părul creţ, / Cu pas uşor. (G. Coşbuc, Nunta Zamfirei);
• înaintea cuvântului determinat:
• Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită. (V. Alecsandri, Sfârşit de toamnă);
• Lin viorile răsună... (M. Eminescu, Călin, file din poveste).

Atenţie!

Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situaţii ca cele din textele următoare determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea afectivităţii sau imaginaţiei scriitorului:

• ... şi părinţii şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi... (I. Creangă, Amintiri din copilărie);
• Atâta obidă se abătu asupra lui, încât sub pleoapele închise închipuirea-i dădu buzna. (I. Teodoreanu, La Medeleni).

În aceste exemple adjectivele evidenţiate nu sunt epitete.
Ca să fie şi mai clar, compară următoarele serii:

• îmbinări de cuvinte care conţin epitete: întunecimea magică a pădurii, somn lin, glas tânguios, şoapte dulci, tei sfânt;
• îmbinări de cuvinte care NU conţin epitete: măr roşu, hol îngust, curte dreptunghiulară etc.

Bacalaureat 2012, proba orală - lectura cu voce tare a textului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Prima cerinţă de pe biletul de la proba de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română, plasată între paranteze pătrate pe bilet, este lectura textului:

[Citeşte textul cu voce tare.]

Această cerinţă trebuie tratată cu seriozitate, fiindcă modul în care citeşti este un aspect punctat conform grilei descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română. Nivelurile de competenţă sunt următoarele:

• utilizator mediu - citeşte corect şi cursiv;
• utilizator avansat - citeşte corect, cursiv şi conştient;
• utilizator experimentat - citeşte corect, cursiv, conştient şi expresiv.

Prin urmare, pentru a fi considerat utilizator experimentat, trebuie să citeşti textul corect (adică, să pronunţi corect cuvintele), cursiv (adică, să nu te opreşti, să nu te bâlbâi, să nu revii asupra cuvintelor etc.), conştient şi expresiv (adică, oprindu-te la virgulă, la punct, având intonaţie adecvată celorlalte semne de punctuaţie şi demonstrând că ai înţeles textul).

Pentru a fi considerat un astfel de utilizator, îţi recomand să faci exerciţii de lectură cu voce tare acasă, în faţa oglinzii sau să te înregistrezi pentru a te putea ulterior autoevalua.

Bacalaureat 2012 - precizări pentru proba orală

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

---

Înainte de a trece la explicaţii privind proba orală din cadrul bacalaureatului 2012 trebuie să prezint şi al treilea document oficial postat de minister pe site-ul său.

---

Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012

Proba A

Introducere

În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat – 2012 se desfăşoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011.

Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5218/29.08.2011.

Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română reprezintă cadrul de evaluare a competenţelor de receptare şi de producere a mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu programa scolară – în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ), cu valorificarea achiziţiilor dobândite la această disciplină. Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română are ca finalitate evaluarea competenţei de comunicare/ exprimare orală într-o situaţie de comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei

Subiectul de examen conţine un text suport, care poate fi:

• literar;

• nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiinţific, eseistic).

Textul utilizat ca suport are următoarele caracteristici:

• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de text;

• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;

• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 175-250 de cuvinte;

• se înscrie în reperele precizate de programa de examen;

• este „la prima vedere”, nestudiat la clasă.

Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât si la tema/mesajul textului suport.

Competenţe de evaluat

În cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:

- înţelegerea textului;

- exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere;

- organizarea discursului;

- adaptarea la situaţia de comunicare;

- utilizarea limbii literare.

Nivelurile de competenţă sunt descrise în grilă prin descriptori calitativi, organizaţi în mod progresiv, care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competenţelor lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei

Instrumentul normativ al evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală este Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, anexă a prezentului document.