Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu, manual Humanitas, clasa a VII-a
Ex. 6 / pag. 51
Domnitorul
dovedeşte că are simţul umorului de două ori. Prima dată, la han. Comisul
Ioniţă, neştiind cu cine vorbeşte în realitate, îi spune boierului necunoscut
că, dacă vodă nu-i va face dreptate, să poftească să-i pupe iapa nu departe de
coadă. Boierul nu reacţionează în niciun fel, nu-şi trădează identitatea, nu se
simte jignit şi nu porunceşte să i se taie capul netrebnicului, ci, dimpotrivă,
bea o ulcică de vin împreună cu acesta şi chiar acceptă cinstea lui. Acest
comportament dovedeşte că vodă avea simţul umorului. El parcă prevede urmarea
întâmplării şi se amuză în sinea lui de reacţia pe care o va avea curajosul
comis când va afla cu cine a stat de vorbă.
A doua oară, vodă
face dovada că posedă simţul umorului cu ocazia reîntâlnirii la palat cu
comisul Ioniţă. Deşi răzăşul se dovedeşte la fel de îndrăzneţ în vorbe,
afirmând că avea iapa pregătită, dacă nu i se făcea dreptate, domnitorul nu se
supără nici de data asta, ci face mare haz şi îl bate pe umăr cu prietenie pe
Ioniţă.
Avem de-a face prin urmare cu un domnitor deschis la minte, care ştie să
guste vorbele de duh din popor, chiar dacă sunt acide la adresa lui.
