Se afișează postările cu eticheta caragiale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta caragiale. Afișați toate postările

duminică, 23 iunie 2013

Comentarea unei secvenţe de text - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

 Se dă textul:
— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro?
Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco.
Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă:
 — Uf! lasă-mă... (continuarea, pe celălalt blog)

Comentează, în 30-50 de cuvinte ( 3 - 5 rânduri ) următoarea secvenţă: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!

Planul compuneriiCompunerea
Introducere
- scurt rezumat al acţiunii
Dl şi dna Piscopesco, o familie bogată din Sinaia, sunt invitaţi...
Cuprins
- prezentarea conţinutului secvenţei şi
a semnificaţiilor ei (ce vrea să comunice
autorul prin această secvenţă?)
Secvenţa dată surprinde replica...
Prin ea, Caragiale vrea să scoată în evidenţă...
Încheiere
- concluzie (reluarea ideii principale, pe scurt)
În concluzie...
............................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

duminică, 4 martie 2012

"Două loturi", de I.L. Caragiale - exerciţii, clasa a VII-a, manualul Humanitas

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 3 / pag. 182
Î: Discutaţi cum se stabileşte contactul cu cititorul.

R: În două secvenţe ale textului naratorul stabileşte un contact cu cititorul.
Într-o primă secvenţă Caragiale imaginează un dialog între un presupus cititor şi naratorul textului. Naratorul îşi închipuie că un potenţial cititor l-ar putea întreba de unde ştie dl Lefter de câştig dacă a pierdut biletele, iar el îi răspunde că le-a cumpărat cu bani de împrumut de la dl căpitan Pandele şi a aflat de la el. La sfârşitul secvenţei naratorul îşi exprimă convingerea că cititorul a găsit acum răspuns la întrebarea sa: "Cititorul a înţeles acuma ce caută...".
A doua secvenţă în care naratorul ia contact cu cititorul este la finalul textului: "Dar... fiindcă nu sunt...madam Popescu.". Aici naratorul se adresează direct cititorului folosind un pronume de persoana a II-a plural: "să vă spun". Cuvintele care indică prezenţa naratorului sunt: "nu sunt", "prefer", "să spun", "nu ştiu", "meu".

Ex. 4 / pag. 182
Î: Ce rol are acest contact în textul studiat? Alegeţi...

R: Contactul dintre cei doi are rolul de a atrage interesul cititorului asupra celor povestite.

marți, 6 decembrie 2011

"Tren de plăcere", de I.L. Caragiale - ex. 4, pag. 60, clasa 9, manualul ART

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Utilizatorul danutz are pe forumul nou următoarea solicitare (citez):
am si eu nevoie de ex 4 si 5 de la pag 60,la personaje, jos
Îi ofer un exemplu de cum ar trebui să arate un răspuns corect.
În timp ce domnul, doamna Georgescu şi puişorul lor merg la gară cu birja, „gramama” este trimisă acolo cu tramvaiul, cu toate că este bătrână. Evident că ea întârzie şi ajunge în sala de aşteptare gâfâind. Când dă ochii cu ginerele său, rosteşte replica:
- Uf! Nu mai poci!
Aceste vorbe au rolul de a caracteriza personajul, scoţând în evidenţă originea socială joasă a acestuia. Cocoana Anica este o mahalagioaică, fără prea multă carte şi educaţie, care nu ştie să folosească limba română literară.
De altfel, aceeaşi expresie o foloseşte şi domnul Georgescu spre finalul textului. Asta vrea să spună că, în ciuda ifoselor lor de oameni de familie bună, cu obiceiuri burgheze, Georgeştii nu sunt decât nişte parveniţi, incapabili să-şi depăşească, în gândire şi comportament, extracţia socială.

marți, 11 octombrie 2011

"Tren de plăcere", de I.L. Caragiale (rezumat)

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate


Familia Georgescu decide să plece la Sinaia într-o sâmbătă, cu trenul de plăcere. Doamna Georgescu, fiul ei de cinci anişori şi mama ei, cucoana Anica (gramama), îşi pregătesc toaletele. Soseşte dl Georgescu cu o birjă. Îşi urcă soţia, fiul şi un coş cu provizii  în trăsură şi pleacă spre gară, lăsând-o pe soacră  să se ducă singură cu tramvaiul.
La gară, familia Georgescu se îngrijorează că nu mai soseşte cucoana Anica. Aceasta ajunge în sfârşit. Dl Georgescu îi dă bani să-şi cumpere bilet la clasa a III-a, iar el cumpără pentru el şi soţie bilete la clasa I. Copilului nu-i cumpără bilet, şi-l mint pe conductor, în tren, când acesta vine în control, că micuţul nu are nici patru ani.
Ajung la Sinaia. Cei trei se duc direct în parcul oraşului, iar soacra, încărcată cu coşul cu merinde, se duce la hotelul lui Mazăre, din apropierea gării, să-şi caute cameră. Se întunecă şi aceasta nu mai vine.
Pentru că micuţului i se face foame, dl Georgescu pleacă împreună cu el să o caute pe gramama. La Mazăre nu o găseşte, pentru că nu fuseseră camere libere şi o trimiseseră la hotelul lui Manolescu. O caută şi aici, dar nu o găsesc. Pentru că nu găsise cameră, plecase la hotelul lui Voinea. Tatăl şi fiul, rupt de foame, pleacă într-acolo. Pe drum, se abat prin parc, unde o lăsaseră pe dna Georgescu, dar aceasta dispăruse, la rândul ei. Tatăl îşi lasă fiul câteva clipe pe o bancă şi merge să se uite după soţie prin parc. Când se întoarce, nu-şi mai găseşte copilul. Află de la un trecător, că-l luase o doamnă, care, după semnalmente, pare a fi dna Georgescu şi că plecaseră după gramama, la hotelul lui Mazăre.
Dl Georgescu reface, din ce în ce mai obosit şi exasperat, traseul Mazăre – Manolescu – Voinea, dar nu dă de ai săi. Întâlneşte, în cele din urmă, un cunoscut, care-l informează că familia sa îl aşteaptă în parc. În parc, însă, nimeni. Apare, într-un târziu, cucoana Anica şi-i spune că au găsit cazare la vila Măndica, unde l-au culcat deja pe cel mic, iar soţia, cu un grup de  prieteni, îl aşteaptă la Oppler. Dl Georgescu şi soacra sa pleacă spre Oppler, unde nu găsesc pe nimeni. Se duc la Măndica, dar nici acolo nu-şi găseşte nevasta. Află că plecase cu o companie veselă de doamne şi domni la Sfânta Ana.
Pentru că e deja miezul nopţii, dl Georgescu, rupt de  foame şi de oboseală, decide să nu mai plece nicăieri. Scoate coşul cu mâncare şi se ospătează împreună cu cucoana Anica, după care se culcă. Dimineaţa, pe la ora cinci, apare şi grupul petrecăreţilor.
În urma acestei excursii la Sinaia, dna Georgescu a rămas cu amintiri foarte plăcute, pe care şi le aminteşte cu nostalgie la întoarcerea în Bucureşti.