duminică, 27 aprilie 2014
Eu citesc: "Ghilgameş". Cea mai veche scriere literară a uman...
Eu citesc: "Ghilgameş". Cea mai veche scriere literară a uman...: Eu citesc... "Din marile legende ale lumii", de Al. Mitru. În această carte sunt adunate zece dintre cele mai însemnate mituri ...
duminică, 23 martie 2014
Compuneri, eseuri, texte argumentative: "Metropole. Paris", de Liviu Rebreanu - rezumat
Compuneri, eseuri, texte argumentative: "Metropole. Paris", de Liviu Rebreanu - rezumat: Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română Un român călătoreşte pentru prima dată la Pari...
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
sâmbătă, 22 martie 2014
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 4 - pregătire pentru evaluarea naţională
Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a: Testul 4 - pregătire pentru evaluarea naţională: Citeşte, cu atenţie, textul: Totu-i alb în jur cât vezi Noi podoabe pomi-ncarcă Şi vibrează sub zăpezi Satele- adormite parcă. Do...
joi, 20 martie 2014
Simulare bacalaureat 2014 - rezolvare subiecte
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Subiecte date la clasa a XI-a
Subiecte date la clasa a XI-a
1.
"amănunt" - detaliu, "înţelesuri" - semnificaţii.
2. În secvenţa
"să-l citească", cratima marchează rostirea legată a două cuvinte
diferite: "să" şi "îl". Prin rostirea lor legată, cade
vocala "î" din "îl" şi cele două cuvinte formează
împreună silaba "săl". Acest
lucru duce la un tempo mai rapid al rostirii.
3. Când noaptea se lasă, gândul meu se duce pe
tărâmul fericit al amintirilor cu tine.
4. Perspectiva
este obiectivă: naratorul povesteşte la persoana a III-a şi este omniscient, dar
nu face aprecieri subiective asupra celor relatate.
5. Tema:
cunoaşterea. Motive: lectura, biblioteca, cărturarul, jurnalul.
6. "Se ducea
în fiecare zi la bibliotecă...", "Încă din 1939 se hotărâse...".
7. În textul
nostru, imperfectul este folosit la începutul fragmentului, când ni se vorbeşte
despre munca de cercetare în bibliotecă a
personajului principal. Verbe la imperfect sunt: "se ducea",
"cerea", "răsfoia", "lua (note)",
"redacta", "alcătuia", "citea", "ştia",
"avea", "dorea", "descoperea". Imperfectul este un timp al indicativului care
arată o acţiune trecută şi neterminată, aflată în plină desfăşurare.
Imperfectul are deci, pe de o parte, forţă de evocare, el face ca acţiuni
petrecute în trecut să pară că se desfăşoară în prezent, sub ochii cititorului.
Pe de altă parte, el sugerează acţiuni durative şi repetitive. Valoarea
expresivă a imperfectului constă astfel în puterea lui de a ne transmite
seriozitatea şi tenacitatea cu care lucra personajul, în ciuda faptului că, aşa
cum ni se spune, el poseda deja cunoaşterea. Cercetarea în sine îi procura
plăcere intelectuală.
8. Prima
trăsătură specifică genului epic este prezenţa instanţelor comunicării
narative: naratorul şi personajul. Există un narator obiectiv, care relatează
la persoana a III-a. Există un personaj cărturar care face muncă de cercetare:
"Se ducea în fiecare zi la bibliotecă şi cerea multe cărţi şi colecţii de
reviste vechi." A doua trăsătură specifică genului epic este folosirea
naraţiunii ca mod de expunere predominant: "Le răsfoia cu atenţie, lua
note, redacta fişele bibliografice...".
9. Personajul
acestui fragment trăieşte o experienţă extraordinară. Ori de câte ori se apucă
să citească o carte, descoperă că deja conţinutul acesteia îi este cunoscut. Este
uimit totuşi să constate că această "cunoaştere spontană", aşadar,
automată "nu anulează interesul cercetării, nici bucuria
descoperirii". Hotărăşte să noteze într-un caiet special ce i se întâmplă.
Pentru a-şi explica mecanismul psihologic, el face o analogie cu iubitorul de
poezie, care preferă să citească acelaşi poem de nenumărate ori, deşi îl ştie
pe dinafară. Secvenţa citatată vorbeşte tocmai despre această analogie.
Semnificaţia ei este că bucuria pe care o încearcă deopotrivă iubitorul de
poezie şi cercetătorul stă, nu în cartea citită sau în poemul recitit, ci în actul spiritual realizat cu ocazia citirii
sau a cercetării. Acesta nu se repetă niciodată identic, este mereu altul şi,
de aceea, plăcerea intelectuală este mereu proaspătă. Bogăţia cărţii sau a
poemului nu este niciodată epuizată pe deplin, pentru că starea sufletească şi
intelectuală a cititorului diferă de la un moment la altul.
luni, 3 martie 2014
Simularea probei de limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2014 - subiecte rezolvate
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Clasa a XII-a
1. retras - izolat, singur, singuratic; zădărnicie - deşertăciune, inutilitate.
2. În această secvenţă, virgula are rolul de a separa interjecţia "vai" de restul propoziţiei.
3. Toată lumea aştepta cu sufletul la gură începerea meciului.
5. "domnişoară", "ciudate necunoscut".
6. Una din modalităţile de caracterizare a personajului Ogaru este autocaracterizarea: "Eu sunt aventura, domnişoară! Eu sunt necunoscutul, trepidaţia, poezia, subconştientul dezlănţuit..."
7. Rolul notaţiilor autorului este de a indica reacţiile personajelor: reacţii exterioare (gesturi, mimică) şi interioare (stări sufleteşti).
8. Cele două trăsături ale genului dramatic prezente în textul dat sunt 1. absenţa vocii narative, textul fiind constituit doar din replicile personajelor şi 2. folosirea didascaliilor (a indicaţiilor scenice), pentru a prezenta numele personajelor, reacţiile lor, mişcarea scenică etc. Una din replicile existente este: "Iubesc o altă persoană.". Una din indicaţiile scenice este: "(Vrea să plece)".
Deocamdată, atât...
Subiectele pot fi găsite aici.
duminică, 2 martie 2014
Semnificaţia unor figuri de stil
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe ale poeziei "Dorinţa", de Mihai Eminescu.
| PLANUL COMPUNERII | COMPUNEREA |
I. Introducere
| "Dorinţa" este o poezie de dragoste. Eminescu imaginează... |
II. Cuprins
| Ultimele două strofe conturează... Două figuri de stil contribuie la această atmosferă. Epitetul "blânda" (asociat locuţiunii substantivale "batere de vânt") transmite ... iar personificarea "(armonia codrului) bătut de gânduri", asociind unui element al naturii (codrul) o însuşire intelectuală (gândirea), sugerează ... |
III. Încheiere
| Aşadar, cele două figuri de stil folosite de poet vin să contribuie la conturarea ideii... |
O propunere de compunere puteţi găsi aici.
joi, 27 februarie 2014
Bacalaureat 2014 - simulare
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.
Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.
După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.
marți, 18 februarie 2014
Subiecte rezolvate - simularea Evaluării naţionale 2014
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Atât, deocamdată...
Subiectul I
1. "merg" - "mă duc"; "destul" - "suficient"; "încremenire" - "neclintire", "nemişcare".
2. "oa" din "Doamne", "ea" din "dealuri", "eu" din "mereu".
3. "metalic" - epitet; "totul e alb, totul e alb" - repetiţie.
4. Două trăsături ale genului liric sunt: 1. exprimarea directă a ideilor şi sentimentelor într-un limbaj artistic; 2. prezenţa eului liric.
Subiectul II
3. "care" - pronume relativ; "Maramureşului" - substantiv propriu; "este" - verb copulativ; "încântător" - adjectiv;
4. "înţelept" - nume predicativ; "artistic" - atribut adjectival.
5. P1 - PP ( "În Maramureş există mulţi meşteri şi creatori populari, păstrători ai tradiţiilor şi secretelor meşteşugurilor populare...")
P2 - AT ("... care pot fi surprinşi la lucru în atelierele lor.").
6. Problema este / ce facem la examen./
Atât, deocamdată...
joi, 13 februarie 2014
Simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Marţi, 18 februarie 2014, are loc simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a.
Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a.
Pentru simulare sunt EXCEPTATE următoarele conținuturi:
- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) – conținut asociat competenței specifice 1.1;
- complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop) – conținuturi asociate competenței specifice 2.2.
sâmbătă, 1 februarie 2014
Delict flagrant de limbă
Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română
Ştiai că "flagrant" este un adjectiv, care înseamnă care sare în ochi; izbitor, evident şi, prin urmare, răspândita expresie "a prinde în flagrant" este o tâmpenie?!
Corect este "a prinde în flagrant delict".
"Flagrant delict" înseamnă infracțiune descoperită în momentul savârșirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)