miercuri, 12 aprilie 2017
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluărilor naționale la finalul clasel...
Calendar pentru concursuri şi examene: Calendarul evaluărilor naționale la finalul clasel...: MEDITAȚII ONLINE LA LIMBA ROMÂNĂ CALENDARUL de administrare a evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a î...
duminică, 26 martie 2017
Bacalaureat la limba şi literatura română: Rolul verbelor la imperfect și perfect simplu - pr...
Bacalaureat la limba şi literatura română: Rolul verbelor la imperfect și perfect simplu - pr...: Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor la timpul imperfect şi la timpul perfect simplu, din fragme...
duminică, 19 martie 2017
Semnificația unei secvențe - pregătire pentru olimpiadă
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Subiect dat la Olimpiada de limbă și literatură română, etapa națională, 2016 (vezi aici fragmentul).
Subiect dat la Olimpiada de limbă și literatură română, etapa națională, 2016 (vezi aici fragmentul).
4. Explică semnificația secvenței: În ce
anume constă importanţa unei clipe? În ce se poate recunoaşte profunzimea ei şi
ireversibilitatea ei definitivă? În ce se diferenţiază clipa când moare un om,
de celelalte când nu se întâmplă decât fapte banale şi simple? Dar în fiecare
clipă se petrec fapte grave şi fapte banale şi decorul rămâne acelaşi, lumina
după-amiezii aceeaşi şi aceeaşi temperatura călduţă a propriului meu trup închis
în sacul lui de piele şi când închid ochii acelaşi întuneric îmi copleşeşte
pleoapele şi aceleaşi viziuni de totdeauna mă invadează [...], extrase din Vizuina
luminată de Max Blecher.
Secvența citată scoate în evidență spiritul
reflexiv al personajului principal, care-și pune întrebări despre viață și
moarte. Meditația interioară pleacă de la constatarea că, în ordine universală,
clipa morții unui om nu se deosebește prin nimic de celelalte. Nici măcar în
ordine individuală, a insului gânditor, clipa morții altuia nu are nicio
importanță. Nevrând să accepte această constatare, degradantă pentru un om,
personajul caută cu înfrigurare o cale rațională de a determina în ce constă
importanța clipei când moare o ființă umană. Este silit însă a-și recunoaște
eșecul: în fiecare clipă mor oameni și aceasta nu schimbă cu nimic mersul
universului. Frământările personajului sunt subliniate de seria celor 3
interogații de la începutul pasajului. Conjuncția adversativă „dar”, care
deschide fraza următoare, în care el își răspunde, dublată de repetiția
demonstrativului de identitate „același” (cu variații de gen și număr) marchează
neputința găsirii unui răspuns satisfăcător.
luni, 13 martie 2017
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Fragment decupat greșit din „Toamnă la Miorcani”
Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: Fragment decupat greșit din „Toamnă la Miorcani”: La simularea Evaluării naționale de azi s-a dat, la subiectul I, un fragment din poezia lui Ion Pillat „Toamnă la Miorcani”. Li s-a cerut e...
duminică, 12 martie 2017
Efectul utilizării registrului colocvial - subiect dat la olimpiadă în 2016, etapa națională
Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea
Formularea subiectului se găsește aici.
________________________________________________
Formularea subiectului se găsește aici.
________________________________________________
Registrul colocvial îndeplinește funcția de
comunicare în viața cotidiană, între prieteni și membrii familiei. Are caracter
spontan, neelaborat, structuri libere, caracteristici ale oralităţii, lexic
variat, natural, nepretenţios,
ticuri verbale, mărci ale subiectivităţii, ale implicării afective. Este puternic individualizat, reliefând
gradul de instrucţie, cultura, mediul socio-profesional ale celui care îl
folosește.
Registrul
colocvial este folosit, în
măsură diferită, în ambele texte date, atât în discursul naratorului, cât și în
cel al personajelor. În primul text, folosirea lui este mai puțin evidentă în
discursul naratorului, întrucât acesta apare în ipostaza unui tânăr
intelectual, prin urmare limbajul folosit de el este mai puțin încărcat de
indici colocviali. Totuși, folosirea unui lexic relativ nepretențios, prezența interjecției de intrare în câmpul vizual „iată”, a interogațiilor
(„În ce anume constă importanța unei clipe?”), a repetițiilor („În fiecare
clipă”), a punctelor de suspensie sugerând spontaneitatea gândirii, dau un aer
de monolog interior în desfășurare, în care naratorul-personaj pare că vorbește
cu sine însuși. Efectul este că ne creează iluzia, nouă, ca cititori, că am
pătruns în viața intimă a personajului și că asistăm, „live”, la frământările
sale, neprelucrate literar. Este ca și cum am asculta confesiunea unui prieten.
De asemenea, în primul text, stilul colocvial se întâlnește, firesc, în
dialogul celor doi prieteni (iubiți?), ca marcă a autenticității.
Mai evidentă este folosirea registrului
colocvial în cel de-al doilea text. Și aici, el se folosește atât în discursul
naratorului-personaj, cât și în discursul personajelor. Manifestări ale
colocvialității în discursul naratorial sunt lexicul nepretențios,
construcțiile sintactice scurte, relativ necomplicate, tempoul rapid al
vorbirii („care-i”, „și-am”, „unde-am văzut”, „n-aveam”, „n-avusese” etc.), folosirea persoanei a II-a („ție”, „ți”, „ai
căuta”) mărci ale subiectivității precum
adverbele „firește”, „parcă”, „evident”, forme neliterare ale unor cuvinte
(„aia”, „ăsta”, „asta”), cuvinte și expresii populare („i” „de ce naiba”,
„schepsis”, „chestii”), ticuri verbale („mă rog”). Rolul stilului colocvial în
discursul naratorial este crearea iluziei că am pătruns în universul lăuntric
al personajului. În discursul personajelor, întâlnim, de asemenea, mărci ale
colocvialității, în special în replicile șoferului: elidarea unor vocale
(„colegu'”, „juma'”, „pân'”, „da'”), tempoul rapid al vorbirii („s-o amânăm”,
„de-acolo”), termeni populari („ăia”,„chestia”,
„schepsis”). Efectul artistic este, pe de o parte, de creare a impresiei de
autenticitate a secvenței prezentate și, pe de altă parte, de conturare a
portretului personajului, prin caracterizare indirectă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)