duminică, 25 martie 2012

Figuri de stil. Epitetul

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Cuvântul epitet (fr. épithète, lat. eptihetum, gr.epithetoncuvânt adăugat) desemnează o figură de stil care constă în alăturarea unui cuvânt calificativ lângă altul, în scop estetic. Sau, cu altă definiţie, epitetele sunt cuvinte care exprimă însuşiri deosebite ale unui obiect sau ale unei acţiuni, aşa cum se reflectă în simţirea şi fantezia cititorului.
În funcţie de partea de vorbire pe care o determină există:
  • epitete ale substantivului: 
    • Ziua era mohorâtă, dar la lumina dulce a mestecenilor îmi plăcea să stau şi să privesc dezastrul Suhei. (G. Bogza, Privelişti şi sentimente);
  • epitete ale verbului: 
    • Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi. (Mihai Eminescu, Scrisoarea III);
    • Iar pădurea lin suspină... (Mihai Eminescu, Călin, file din poveste).
Epitetul poate sta:
  • după cuvântul determinat:
    • Umplu aerul văratic de mireasmă şi răcoare... (M. Eminescu, Călin, file din poveste);
    • Ieşi Zamfira-n mers isteţ / Frumoasă ca un gând răzleţ, / Cu trupu-nalt, cu părul creţ, / Cu pas uşor. (G. Coşbuc, Nunta Zamfirei);
  • înaintea cuvântului determinat:
    • Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită. (V. Alecsandri, Sfârşit de toamnă);
    • Lin viorile răsună... (M. Eminescu, Călin, file din poveste).
Atenţie!
Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situaţii ca cele din textele următoare determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea afectivităţii sau imaginaţiei scriitorului:
  • ... şi părinţii şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi... (I. Creangă, Amintiri din copilărie);
  • Atâta obidă se abătu asupra lui, încât sub pleoapele închise închipuirea-i dădu buzna. (I. Teodoreanu, La Medeleni).
În aceste exemple adjectivele evidenţiate nu sunt epitete.
Ca să fie şi mai clar, compară următoarele serii:
  • îmbinări de cuvinte care conţin epitete: întunecimea magică a pădurii, somn lin, glas tânguios, şoapte dulci, tei sfânt;
  • îmbinări de cuvinte care NU conţin epitete: măr roşu, hol îngust, curte dreptunghiulară etc.

sâmbătă, 24 martie 2012

Bacalaureat 2012, proba orală - lectura cu voce tare a textului

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Prima cerinţă de pe biletul de la proba de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română, plasată între paranteze pătrate pe bilet, este lectura textului:
[Citeşte textul cu voce tare.]
Această cerinţă trebuie tratată cu seriozitate, fiindcă modul în care citeşti este un aspect punctat conform grilei descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română. Nivelurile de competenţă sunt următoarele:
  • utilizator mediu - citeşte corect şi cursiv;
  • utilizator avansat - citeşte corect, cursiv şi conştient;
  • utilizator experimentat - citeşte corect, cursiv, conştient şi expresiv.
Prin urmare, pentru a fi considerat utilizator experimentat, trebuie să citeşti textul corect (adică, să pronunţi corect cuvintele), cursiv (adică, să nu te opreşti, să nu te bâlbâi, să nu revii asupra cuvintelor etc.), conştient şi expresiv (adică, oprindu-te la virgulă, la punct, având intonaţie adecvată celorlalte semne de punctuaţie şi demonstrând că ai înţeles textul).
Pentru a fi considerat un astfel de utilizator, îţi recomand să faci exerciţii de lectură cu voce tare acasă, în faţa oglinzii sau să te înregistrezi pentru a te putea ulterior autoevalua.

Bacalaureat 2012 - precizări pentru proba orală

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Înainte de a trece la explicaţii privind proba orală din cadrul bacalaureatului 2012 trebuie să prezint şi al treilea document oficial postat de minister pe site-ul său.

Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012

Proba A

Introducere
În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat – 2012 se desfăşoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011.
Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5218/29.08.2011.
Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română reprezintă cadrul de evaluare a competenţelor de receptare şi de producere a mesajului - în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu programa scolară – în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ), cu valorificarea achiziţiilor dobândite la această disciplină. Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română are ca finalitate evaluarea competenţei de comunicare/ exprimare orală într-o situaţie de comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei
Subiectul de examen conţine un text suport, care poate fi:
• literar;
• nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiinţific, eseistic).
Textul utilizat ca suport are următoarele caracteristici:
• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de text;
• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;
• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 175-250 de cuvinte;
• se înscrie în reperele precizate de programa de examen;
• este „la prima vedere”, nestudiat la clasă.
Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât si la tema/mesajul textului suport.

Competenţe de evaluat
În cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:
- înţelegerea textului;
- exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere;
- organizarea discursului;
- adaptarea la situaţia de comunicare;
- utilizarea limbii literare.
Nivelurile de competenţă sunt descrise în grilă prin descriptori calitativi, organizaţi în mod progresiv, care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competenţelor lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei
Instrumentul normativ al evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală este Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, anexă a prezentului document.

Bacalaureat 2012 - grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Răspunsul vostru la proba orală a examenului de bacalaureat se evaluează după următoarea grilă.

În articolele următoare voi explica pe rând fiecare descriptor.

vineri, 23 martie 2012

Bacalaureat 2012 - evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Se apropie evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2012. Proba are loc în perioada 11.06.2012 - 13.06.2012. Să vedem în ce constă această probă. Ministerul a publicat pe site-ul său un model de subiect.

Examenul de bacalaureat 2012
Proba A
Model
Când m-am prezentat la poarta căminului studenţesc de pe strada Cheiului să-mi iau camera în primire, ca proaspăt student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, purtam încă armă, războiul nu se terminase, […] şi mai şchiopătam încă.
În ghereta de la poarta căminului studenţesc, n-am găsit pe nimeni. Uşa era deschisă, am intrat şi am aşteptat. Am ieşit apoi şi m-am plimbat prin curtea îngustă cu pietriş roşcat şi fără copaci. [...] M-am întors în ghereta portarului, [...] şi am început să citesc cele câteva anunţuri din avizier, printre care se afla şi lista cu numărul camerelor şi cu studenţii repartizaţi în ele. Numele meu nu era trecut pe listă. Mi-am adus aminte, văzându-mă lipsă, că de câteva ori în ultimii ani numele meu n-a mai fost, nimeni nu ştia dacă mai pot fi cu adevărat, şi ori de câte ori m-am ivit din nou am avut sentimentul că trebuie să iau un loc pe care mi-l pierdusem şi că unora le stârnesc mirare prin firescul cu care îmi umplu iarăşi un pahar cu apă […]. Tragicul acesta simplu al întoarcerii la existenţă l-am simţit de atâtea ori, şi tinereţea mea, care a trecut prin atâtea vieţi întrerupte, fusese în stare să caute şi nota de umor din acest tragic care nu reuşise să mă umilească.
(Stefan Bănulescu, Gaudeamus)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
2. Care este opinia ta despre efortul tinerilor de a-şi găsi locul potrivit în viaţa socială?
Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

În articolul următor voi prezenta baremul de evaluare (grila descriptorilor competenţei de comunicare în limba română).