miercuri, 7 decembrie 2011

"Mi-aştept amurgul", de Lucian Blaga

Forumul orei de limba română # Teste pentru admitere # Dictare online # Jocuri lingvistice şi literare # Meditaţii on-line la limba română # Rebus on-line
În bolta înstelată-mi scald privirea
Şi ştiu că şi eu port în suflet
Stele multe, multe,
Şi căi lactee,
Minunile întunericului,
Dar nu le văd,
Am prea mult soare-n mine
De aceea nu le văd.
Aştept să îmi apună ziua
Şi zarea mea pleoapa să-şi închidă,
Mi-aştept amurgul,noaptea şi durerea
Şi să răsară-n mine stelele,
Stelele mele
Pe care încă niciodată
Nu le-am văzut…

Comentariu pe Yahoo!Messenger


green_eyes_girl07: Buna seara
green_eyes_girl07: V-am scris si de pe site
green_eyes_girl07: Legat de poemul lui Blaga, "Mi-astept amurgul"
green_eyes_girl07: puteti, va rog, sa-mi spuneti ce-a vrut sa "descrie" prin "amurg"?
meditatii_la_romana: "Minunile întunericului" sunt adevăruri profunde pe care le purtăm în noi (despre noi, despre lume, despre existenţă), dar la care nu putem ajunge, în tinereţe, pentru că suntem prea orientaţi spre exterior, spre trăirile cotidiene, simple şi superficiale.
green_eyes_girl07: asadar, eul liric asteapta... batranetea/intelepciunea?
meditatii_la_romana: Cam aşa.
meditatii_la_romana: Maturitatea.
meditatii_la_romana: Care uneori vine numai prin suferinţă.
green_eyes_girl07: Multumesc!
meditatii_la_romana: Cu plăcere!
green_eyes_girl07: O seara placuta!
meditatii_la_romana: La revedere!

marți, 6 decembrie 2011

"Tren de plăcere", de I.L. Caragiale - ex. 4, pag. 60, clasa 9, manualul ART

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Utilizatorul danutz are pe forumul nou următoarea solicitare (citez):
am si eu nevoie de ex 4 si 5 de la pag 60,la personaje, jos
Îi ofer un exemplu de cum ar trebui să arate un răspuns corect.
În timp ce domnul, doamna Georgescu şi puişorul lor merg la gară cu birja, „gramama” este trimisă acolo cu tramvaiul, cu toate că este bătrână. Evident că ea întârzie şi ajunge în sala de aşteptare gâfâind. Când dă ochii cu ginerele său, rosteşte replica:
- Uf! Nu mai poci!
Aceste vorbe au rolul de a caracteriza personajul, scoţând în evidenţă originea socială joasă a acestuia. Cocoana Anica este o mahalagioaică, fără prea multă carte şi educaţie, care nu ştie să folosească limba română literară.
De altfel, aceeaşi expresie o foloseşte şi domnul Georgescu spre finalul textului. Asta vrea să spună că, în ciuda ifoselor lor de oameni de familie bună, cu obiceiuri burgheze, Georgeştii nu sunt decât nişte parveniţi, incapabili să-şi depăşească, în gândire şi comportament, extracţia socială.

duminică, 27 noiembrie 2011

Exerciţiul 2 / pagina 59, clasa 7, manual Humanitas

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line


Utilizatorul cupcake îmi scrie pe forum (greşelile îi aparţin):

La exercitiul 2 de la pagina 59 cel cu functiile sintactice
iata cum cred ca este corect:
-de nemodificat: f.s de complement circumstantial de mod
-de a evidentia:complement direct
-de a imagina:atribut
-umpland:comp-lement circumstantial de timp
-de a cauta:nume predicativ
-nu (poate) exista:complement direct


este corect?

Iată răspunsul meu.
Din păcate, nu este corect. În primul rând, trebuia să analizezi complet verbele la moduri nepersonale. În al doilea rând, nu ştii funcţiile sintactice, confunzi, mai ales, funcţia de nume predicativ cu funcţia de complement circumstanţial de mod.
Analiza corectă
de nemodificat - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul supin, aspectul negativ, funcţia sintactică de nume predicativ;
(de) a evidenţia - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul afirmativ, funcţia sintactică de atribut verbal;
 neobservate - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul participiu, aspectul negativ, genul feminin, numărul plural, funcţia sintactică de atribut adjectival;
 (de) a imagina - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul afirmativ, funcţia sintactică de nume predicativ;
umplând - verb predicativ, conjugarea III, diateza activă, modul gerunziu , aspectul afirmativ, funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod ;
(de) a căuta - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul afirmativ, funcţia sintactică de nume predicativ;
exista - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul afirmativ, funcţia sintactică de complement direct;
legate - verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul participiu, aspectul afirmativ, genul feminin, numărul plural, funcţia sintactică de atribut adjectival.
Dacă aveţi întrebări, puneţi-le aici sau pe forum.

marți, 15 noiembrie 2011

"Mara", de Ioan Slavici - indici spaţiali

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Ex. 3 / p. 45
La începutul romanului, în expoziţiune, Slavici ne face cunoştinţă cu personajul principal, Mara Bârzovanu şi ne descrie cadrul unde vor avea loc întâmplările. Pentru a crea impresia de veridicitate, acţiunea este plasată într-un spaţiu care împrumută elemente ale realului. Localităţile Lipova, Radna, Arad şi altele, mai mici, precum şi râul Mureş, pomenite în primul capitol, pot fi uşor localizate pe harta reală a României. Pentru necesităţile naraţiunii, Slavici transfigurează însă realitatea, scoţând în evidenţă Lipova şi Radna, pe care le face adevărate centre comerciale. În plus, autorul îşi manifestă subiectivismul atunci când apreciază că „în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă”, că biserica românească din Lipova are „turnul sclipicios şi plin de zorzoane” şi că „pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti”. Epitetele „cea frumoasă”, „sclipicios şi plin de zorzoane” şi „cel nesfârşit” sunt expresii ale viziunii proprii a autorului asupra spaţiului acţiunii. Realitate şi ficţiune se împletesc astfel în romanul „Mara”.

Meditaţii on-line la limba română