Ex. 3 / p. 45
La începutul romanului, în expoziţiune, Slavici ne face cunoştinţă cu personajul principal, Mara Bârzovanu şi ne descrie cadrul unde vor avea loc întâmplările. Pentru a crea impresia de veridicitate, acţiunea este plasată într-un spaţiu care împrumută elemente ale realului. Localităţile Lipova, Radna, Arad şi altele, mai mici, precum şi râul Mureş, pomenite în primul capitol, pot fi uşor localizate pe harta reală a României. Pentru necesităţile naraţiunii, Slavici transfigurează însă realitatea, scoţând în evidenţă Lipova şi Radna, pe care le face adevărate centre comerciale. În plus, autorul îşi manifestă subiectivismul atunci când apreciază că „în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă”, că biserica românească din Lipova are „turnul sclipicios şi plin de zorzoane” şi că „pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti”. Epitetele „cea frumoasă”, „sclipicios şi plin de zorzoane” şi „cel nesfârşit” sunt expresii ale viziunii proprii a autorului asupra spaţiului acţiunii. Realitate şi ficţiune se împletesc astfel în romanul „Mara”.
Meditaţii on-line la limba română
Buna ziua,dar totusi e dimineata.
RăspundețiȘtergereAm si eu nevoie de tipurile de comic la Tren de placere-I.L.Caragiale , mai exact : comic de situatie,de limbaj,de nume,de intentie,de caracter-explicate si cu exemple daca se poate. Asta pentru luni.Poate puteti sa le faceti pana in seara asta.Multumesc anticipat