Apartenenţa textului la genul liric

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Formularea subiectului şi textul

Planul compunerii	Compunerea
Introducere - definiţia textului liric	Textul liric este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.
Cuprins - argumentarea apartenenţei textului la genul liric - afirmaţia de dovedit; - dovezi: exprimă gânduri, idei, sentimente în mod DIRECT (se desprind ideile şi sentimentele din text); există EU LIRIC ( se caută semne ale prezenţei eului liric); limbajul este artistic, expresie a subiectivităţii autorului: se prezintă imaginile artistice; se prezintă figuri de stil mai deosebite, cu semnificaţia lor; se prezintă câmpurile semantice cel mai bogat reprezentate. se prezintă elementele de versificaţie: rimă, ritm, măsură.	Textul „Cuptor”, de Ion Pillat este un text liric, are toate caracteristicile specifice unui astfel de text. În primul rând, exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct. Ion Pillat realizează ... În al doilea rând, există un eu liric... În al treilea rând, textul este liric, deoarece limbajul său este artistic...
Încheiere - concluzie ( se reia afirmaţia de dovedit într-o altă formă)	În concluzie, pentru că exprimă...

..................................... ...............................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe site-ul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Comentarea unei secvenţe de text - planul compunerii

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

 Se dă textul:

— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro?

Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco.

Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă:

 — Uf! lasă-mă... (continuarea, pe celălalt blog)

Comentează, în 30-50 de cuvinte ( 3 - 5 rânduri ) următoarea secvenţă: Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!

Planul compunerii	Compunerea
Introducere - scurt rezumat al acţiunii	Dl şi dna Piscopesco, o familie bogată din Sinaia, sunt invitaţi...
Cuprins - prezentarea conţinutului secvenţei şi a semnificaţiilor ei (ce vrea să comunice autorul prin această secvenţă?)	Secvenţa dată surprinde replica... Prin ea, Caragiale vrea să scoată în evidenţă...
Încheiere - concluzie (reluarea ideii principale, pe scurt)	În concluzie...

............................................................................
O propunere de compunere puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Rezolvarea subiectului de la Evaluarea Naţională 2013, sesiunea specială

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Varianta 6

Rezolvare

A.

1. „merge” – se duce, „poruncă” – ordin, „gătită” – aranjată, dichisită, elegantă

2. Virgula separă substantivul în vocativ „surioară” de restul propoziţiei.

3. „sfânta biserică”, „grădină”, „împărăţiei”, „acasă”.

4. Naraţiunea şi dialogul.

5. În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică, fiica unui moşneag, însurat cu o babă, care avea, la rândul ei, o fată. Duminică dimineaţa, baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea. Cu ajutorul unor nuci fermecaţi, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce la biserică. Citatul dat sugerează cuminţenia şi credinţa fetei. Deşi l-a uimit chiar pe fiul împăratului cu frumuseţea ei, ea nu a stat în biserică decât atât cât a fost nevoie pentru a lua anafură şi apoi a plecat repede acasă să-şi îndeplinească sarcinile date de babă. Pe de altă parte, din acest pasaj reiese ironia autorului popular la adresa babei şi a fetei sale.

B.Caracterizarea personajului

Planul compunerii	Compunerea
Introducere  - scurt rezumat al acţiunii	În acest fragment de basm este vorba despre o fată...
Cuprins - locul personajului în acţiune; - ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul şi ce însuşiri are personajul: caracterizare directă (făcută de autor şi de alte personaje) - ce însuşiri reies; caracterizare indirectă (trăsăturile personajului reies din faptele sale) - ce însuşiri reies.	Fata moşneagului este personajul... Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea... Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune... Personajul colectiv „lumea” (din biserică) apreciază că fata moşului este ...Un alt personaj, fata babei,consideră că ... Caracterizarea indirectă se realizează printr-o singură modalitate: prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă...
Încheiere - concluzie (tipuri de caracterizare folosită şi însuşirile personajului, pe scurt).	În concluzie, prin caracterizare directă şi indirectă...

.............................................................................................................
O propunere de caracterizare puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

Regimul cazual al prepoziţiilor

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

Iată o metodă simplă de a stabili cazul cerut de o prepoziţie.
1. Ţinem minte că prepoziţiile se construiesc cu acuzativul, dativul sau genitivul.
2. Verificăm dacă prepoziţia dată se poate construi cu un pronume (de persoana I sau a II-a) în acuzativ (mine, tine)  sau în dativ (mie, ţie).
3. Dacă se poate construi cu un pronume în acuzativ (mine sau tine) înseamnă că prepoziţia cere acuzativul.
4. Dacă se poate construi cu un pronume în dativ (mie sau ţie) înseamnă că prepoziţia cere dativul.
5. Dacă nu se poate construi cu niciunul dintre acestea, cere genitivul.
Să luăm câteva exemple.
Să verificăm prepoziţia la.
1. El vine la mine.
2. El vine la mie.
Evident, se construieşte cu acuzativul mine.
Să verificăm prepoziţia datorită.
1. A câştigat datorită mine.
2. A câştigat datorită mie.
Prepoziţia datorită cere cazul dativ ( se construieşte cu dativul mie).
Să verificăm prepoziţia împotriva.
1. Toţi s-au coalizat împotriva mine.
2. Toţi s-au coalizat împotriva mie.
Nu se poate construi nici cu mine, nici cu mie, prin urmare, cere genitivul.
Simplu, nu?

Antiteză Mihai Viteazul - Paşa Hassan

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

---

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. INTRODUCERE (5-10%) 1. Date despre autor 2. Date despre text	George Coşbuc (1866-1918) a fost ... Poeziile sale vorbesc despre ...
II. CUPRINS (80%) 1. Locul personajului (principal/secundar etc.) 2. Rolul personajului în acţiune - f. scurt rezumat al subiectului 3. Trăsături caracteristice  - se vor evidenţia prin antiteză   a) sufleteşti: ·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei; ·  argumentare (de unde reiese); ·  modalităţi de caracterizare : - directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi); - indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.); ·        procedee artistice folosite; ·        citate     b) fizice : ·  identificarea însuşirii şi interpretarea ei; ·  argumentare (de unde reiese); ·  modalităţi de caracterizare : - directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi); - indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.); ·        procedee artistice folosite; ·        citate;	Mihai Viteazul şi Paşa Hassan sunt personajele ... Acţiunea este ... În primul rând, Mihai este ... Această trăsătură reiese din ... prin caracterizare ...În opoziţie cu el, Hassan este... O altă trăsătură a lui Mihai, evidenţiată din ..., prin caracterizare ..., este
III. ÎNCHEIERE (5 -10%) Concluzii - rezumatul cuprinsului - mesajul autorului	În concluzie, prin antiteză, Coşbuc scoate în evidenţă trăsăturile ... Coşbuc vrea să transmită astfel un mesaj de...

................................................................................................................
O propunere de compunere poate fi găsită pe site-ul cu compuneri.