Varianta 6
Rezolvare
A.
1. „merge” – se duce, „poruncă” – ordin, „gătită” – aranjată, dichisită, elegantă
2. Virgula separă substantivul în vocativ „surioară” de restul propoziţiei.
3. „sfânta biserică”, „grădină”, „împărăţiei”, „acasă”.
4. Naraţiunea şi dialogul.
5. În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică, fiica unui moşneag, însurat cu o babă, care avea, la rândul ei, o fată. Duminică dimineaţa, baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea. Cu ajutorul unor nuci fermecaţi, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce la biserică. Citatul dat sugerează cuminţenia şi credinţa fetei. Deşi l-a uimit chiar pe fiul împăratului cu frumuseţea ei, ea nu a stat în biserică decât atât cât a fost nevoie pentru a lua anafură şi apoi a plecat repede acasă să-şi îndeplinească sarcinile date de babă. Pe de altă parte, din acest pasaj reiese ironia autorului popular la adresa babei şi a fetei sale.
B.Caracterizarea personajului
Planul compunerii | Compunerea |
Introducere - scurt rezumat al acţiunii | În acest fragment de basm este vorba despre o fată... |
Cuprins - locul personajului în acţiune; - ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul şi ce însuşiri are personajul:
| Fata moşneagului este personajul... Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea... Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune... Personajul colectiv „lumea” (din biserică) apreciază că fata moşului este ...Un alt personaj, fata babei,consideră că ... Caracterizarea indirectă se realizează printr-o singură modalitate: prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă... |
Încheiere - concluzie (tipuri de caracterizare folosită şi însuşirile personajului, pe scurt). | În concluzie, prin caracterizare directă şi indirectă... |
O propunere de caracterizare puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.