Ex. 5 / pag. 131 - aici
Ex. 6 / pag. 131
Î: Comentaţi modul în care este sugerată atmosfera de sărbătoare din secvenţa a treia a textului.
R: Alături de nunta lui Călin cu fata craiului, se porneşte şi o nuntă a vieţuitoarelor naturii în care protagoniştii sunt un fluture - mirele - şi o viorea -mireasa. Prin această nuntă Eminescu vrea să sugereze că toată natura ia parte la bucuria iubirii împărtăşite. Când iubeşti ţi se pare că întreg universul vibrează alături de tine.
Evident, atmosfera nunţii micilor vieţuitoare - care are aspectul unei nunţi ţărăneşti - este plină de sărbătoare. Toate imaginile o sugerează.
Furnicile şi albinele sunt cuprinse de febra pregătirilor: unele aduc făină pentru plăcinte şi colaci, altele aduc miere pentru masă şi colb de aur pentru cerceii miresei de care se va ocupa cariul, mare meşter faur.
Alaiul de nuntă este condus de un greiere pe post de vornicel. Înaintea lui, responsabili cu hora, sunt puricii, care sar neobosiţi, deşi sunt potcoviţi cu potcoave de oţel.
Următoarea imagine, cea a bondarului-popă, care cântă pe nas, este şi ea plină de haz.
În continuarea alaiului, îl vedem pe mire, de asemenea într-o postură amuzantă: stă răsturnat într-o cojiţă de alună trasă de lăcuste şi îşi răsuceşte, cochet şi sigur pe el, mustaţa.
Neamurile lui, ceilalţi fluturi, formează un lanţ lung în urma lui, toţi puşi pe glume şi pe flirt.
Şi pentru că nu se poate nuntă fără muzică, apar ţânţarii pe post de lăutari, urmaţi de alte felurite insecte: gândăcei, cărăbuşi.
Tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei - o viorea -, care, în tradiţie ţărănească, se ascunde după uşă, prefăcându-se că nu vrea să meargă după mirele ei.
Succesiunea rapidă a imaginilor, diversitatea, bogăţia, animaţia personajelor şi ipostazele lor hazlii, zumzetul şi gălăgia provoacă o atmosferă veselă, de adevărată sărbătoare.
As dori sa postati ceva si despre "Luceafarul" de Mihai Eminescu..
RăspundețiȘtergere