Pagini
▼
vineri, 25 decembrie 2020
duminică, 13 decembrie 2020
vineri, 6 noiembrie 2020
duminică, 11 octombrie 2020
joi, 8 octombrie 2020
luni, 31 august 2020
luni, 17 august 2020
sâmbătă, 15 august 2020
vineri, 24 iulie 2020
"Maniac" și "coniac"
Meditaţii online la limba română # Integrame online
________________________________________________________
marți, 21 iulie 2020
luni, 15 iunie 2020
Rezolvarea subiectelor de la proba scrisă de limbă română - Evaluarea națională 2020
Meditaţii online la limba română # Integrame online
A.
1.„ciudată” – stranie, curioasă, bizară;
„era” – exista, se afla, se găsea.
2. Rolul cratimei este de a marca rostirea legată a două cuvinte diferite (verbul „să urce” și prepoziția „în”) prin căderea vocalei „î”.
3. „oprită” – adjectiv provenit din participiu prin schimbarea valorii gramaticale (conversiune);
„balconaș” – cuvânt format prin derivare de la cuvântul de bază (substantivul) „balcon” cu sufixul „-aș”.
4. „era” – „ie”;
„erau” – „ie” și „au”;
„groase” – „oa”;
„roase” – „oa”;
„șoareci” – „oa”.
5. Idei principale / idei secundare
1. Un băiețel de 3 ani se trezește singur în cameră și, neputând ieși afară, descoperă o scară care duce în podul casei. („Când mama ... umplură sufletul.”)
Subiectul al II-lea
A.
1. Anul în care Traian Vuia realizează primul zbor cu un aparat autopropulsat este 1906.
Traian Vuia s-a născut în județul Timiș.
2. Sursa articolului: www.historia.ro.
Titlul articolului: „Viața unui geniu: Traian Vuia, avocatul care nu a renunțat la visul său adevărat – zborul”.
3. „a avut” – modul indicativ, timpul perfect compus;
„să renunțe” – modul conjunctiv, timpul prezent.
4. „traseul” – subiect simplu / substantiv comun;
„lui” – atribut pronominal genitival / pronume personal.
5.„Văzând o șansă de finanțare, Vuia decide ... ” – propoziție principală;
„ ... să plece în iulie 1902 la Paris.” – propoziție subordonată completivă directă.
6. Întrebarea este / unde am pus cheile. /
1 – PP
2 – PR (are în frază rol de nume predicativ pentru verbul copulativ „este” din P1).
Rezolvarea subiectelor de la proba scrisă de limbă română
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2019-2020
Probă scrisă
Limba și literatura română
Varianta 5
Rezolvarea subiectelor proba scrisă limba română
Subiectul IA.
1.„ciudată” – stranie, curioasă, bizară;
„era” – exista, se afla, se găsea.
2. Rolul cratimei este de a marca rostirea legată a două cuvinte diferite (verbul „să urce” și prepoziția „în”) prin căderea vocalei „î”.
3. „oprită” – adjectiv provenit din participiu prin schimbarea valorii gramaticale (conversiune);
„balconaș” – cuvânt format prin derivare de la cuvântul de bază (substantivul) „balcon” cu sufixul „-aș”.
4. „era” – „ie”;
„erau” – „ie” și „au”;
„groase” – „oa”;
„roase” – „oa”;
„șoareci” – „oa”.
5. Idei principale / idei secundare
1. Un băiețel de 3 ani se trezește singur în cameră și, neputând ieși afară, descoperă o scară care duce în podul casei. („Când mama ... umplură sufletul.”)
a. Mama își lasă băiețelul de 3 ani dormind singur în cameră. („Când mama ... acesta se trezi.”)
b. Copilul se trezește în căldura amiezii de vară și în zgomotele de afară. („În odaie ... de afară.”)
c. Băiatul descoperă într-o odaie alăturată o scară care duce în pod. („După ce ascultă ... umplură sufletul.”)
2. Copilul vrea să zboare din balconașul mansardei. („Băiatul fu cuprins ... să mângâie soarele.”)
a. Copilul urcă în podul plin cu vechituri. („Băiatul fu cuprins ... unei oglinzi sparte.”)
b. Băiatul deschide ușa care da într-un balconaș și simte dorința de a zbura. („La capătul podului ... să mângâie soarele.”)
6. Sunetele produse de muzicuță nu erau tocmai armonioase, deoarece intrase apă în ea când fratele cel mare al băiețelului fusese la scăldat.Subiectul al II-lea
A.
1. Anul în care Traian Vuia realizează primul zbor cu un aparat autopropulsat este 1906.
Traian Vuia s-a născut în județul Timiș.
2. Sursa articolului: www.historia.ro.
Titlul articolului: „Viața unui geniu: Traian Vuia, avocatul care nu a renunțat la visul său adevărat – zborul”.
3. „a avut” – modul indicativ, timpul perfect compus;
„să renunțe” – modul conjunctiv, timpul prezent.
4. „traseul” – subiect simplu / substantiv comun;
„lui” – atribut pronominal genitival / pronume personal.
5.„Văzând o șansă de finanțare, Vuia decide ... ” – propoziție principală;
„ ... să plece în iulie 1902 la Paris.” – propoziție subordonată completivă directă.
6. Întrebarea este / unde am pus cheile. /
1 – PP
2 – PR (are în frază rol de nume predicativ pentru verbul copulativ „este” din P1).
joi, 11 iunie 2020
luni, 8 iunie 2020
duminică, 7 iunie 2020
sâmbătă, 6 iunie 2020
Formarea cuvintelor și familia lexicală
Meditaţii online la limba română # Integrame online
________________________________________________________
joi, 4 iunie 2020
miercuri, 3 iunie 2020
marți, 26 mai 2020
joi, 21 mai 2020
duminică, 17 mai 2020
joi, 14 mai 2020
luni, 11 mai 2020
sâmbătă, 2 mai 2020
miercuri, 22 aprilie 2020
marți, 21 aprilie 2020
luni, 20 aprilie 2020
Ora douăsprezece, clasa a douăsprezecea
Meditaţii online la limba română # Integrame online
________________________________________________________
duminică, 19 aprilie 2020
sâmbătă, 11 aprilie 2020
miercuri, 8 aprilie 2020
Genuri și specii literare
Meditaţii online la limba română # Integrame online
________________________________________________________
________________________________________________________
luni, 6 aprilie 2020
Pronumele reflexiv - formele de dativ
Meditaţii online la limba română # Integrame online
Pronumele reflexiv ține locul substantivului care reflectă
subiectul. Ce înseamnă că reflectă subiectul? „A reflecta” înseamnă „a
oglindi”. Înseamnă că oglindește subiectul, adică este identic cu subiectul.
Prin urmare pronumele reflexiv este întotdeauna identic cu subiectul, îl
reflectă, cu alte cuvinte. De aceea se și cheamă pronume reflexiv, pentru că
reflectă.
subiectul. Ce înseamnă că reflectă subiectul? „A reflecta” înseamnă „a
oglindi”. Înseamnă că oglindește subiectul, adică este identic cu subiectul.
Prin urmare pronumele reflexiv este întotdeauna identic cu subiectul, îl
reflectă, cu alte cuvinte. De aceea se și cheamă pronume reflexiv, pentru că
reflectă.
Pronumele reflexiv are forme de acuzativ și de dativ.
Cu formele de dativ, pronumele reflexiv îndeplinește, în
primul rând, funcția sintactică de complement indirect.
primul rând, funcția sintactică de complement indirect.
Să luăm un exemplu.
George cumpără o cafea lui George.
Cine cumpără? George. Substantivul „George” (în nominativ)
este subiectul.
este subiectul.
Cui cumpără? Lui George. Substantivul „lui George” (în
dativ) este complement indirect. Este același substantiv, care denumește același obiect. Adică George face
acțiunea și tot el beneficiază de pe urma ei.
dativ) este complement indirect. Este același substantiv, care denumește același obiect. Adică George face
acțiunea și tot el beneficiază de pe urma ei.
Complementul indirect este identic cu subiectul, adică îl
oglindește, îl reflectă.
oglindește, îl reflectă.
Sigur că nimeni nu zice: „George cumpără o cafea lui George.”
Al doilea „George”, complementul indirect, este înlocuit printr-un pronume.
Al doilea „George”, complementul indirect, este înlocuit printr-un pronume.
Acest pronume este „își”: „George își cumpără o cafea.”. Pronumele
„își” ține locul substantivului-complement indirect „George” care reflectă
subiectul. Prin urmare pronumele „își” îndeplinește aceeași funcție sintactică,
complement indirect, și reflectă subiectul. De aceea se numește pronume
reflexiv.
„își” ține locul substantivului-complement indirect „George” care reflectă
subiectul. Prin urmare pronumele „își” îndeplinește aceeași funcție sintactică,
complement indirect, și reflectă subiectul. De aceea se numește pronume
reflexiv.
Din moment ce reflectă subiectul, pronumele reflexiv are
aceeași persoană și același număr ca subiectul și ca verbul. Subiectul
„George”, adică „el” are persoana a III-a, numărul singular. Verbul „cumpără”
are persoana a III-a, numărul singular. Și pronumele reflexiv „își” are
persoana a III-a, numărul singular.
aceeași persoană și același număr ca subiectul și ca verbul. Subiectul
„George”, adică „el” are persoana a III-a, numărul singular. Verbul „cumpără”
are persoana a III-a, numărul singular. Și pronumele reflexiv „își” are
persoana a III-a, numărul singular.
Dacă vrem să accentuăm complementul indirect, mai adăugăm un
pronume:
pronume:
„George își cumpără o cafea sieși/sie.”.
Și „sieși/sie” este tot pronume reflexiv, formă accentuată.
„Își” este formă neaccentuată sau, după noua gramatică, formă clitică.
„Își” este formă neaccentuată sau, după noua gramatică, formă clitică.
Analiza pronumelui reflexiv se va face astfel:
„își” – pronume reflexiv, formă clitică (neaccentuată),
pers. III, nr. sing., caz D., funcția sint. de complement indirect;
pers. III, nr. sing., caz D., funcția sint. de complement indirect;
„sieși/sie” - pronume reflexiv, formă non-clitică
(accentuată), pers. III, nr. sing., caz D., funcția sint. de complement
indirect.
(accentuată), pers. III, nr. sing., caz D., funcția sint. de complement
indirect.
Acestea sunt formele de persoana a III-a, singular, dativ,
ale pronumelui reflexiv. Cele de plural sunt la fel. Pentru persoanele I și a
II-a, pronumele reflexiv are forme identice cu pronumele personal.
ale pronumelui reflexiv. Cele de plural sunt la fel. Pentru persoanele I și a
II-a, pronumele reflexiv are forme identice cu pronumele personal.
duminică, 5 aprilie 2020
Pronumele reflexiv - formele de acuzativ
Meditaţii online la limba română # Integrame online
acuzativ, ale pronumelui reflexiv. Cele de plural sunt la fel. Pentru
persoanele I și a II-a, pronumele reflexiv are forme identice cu pronumele
personal.
Pronumele reflexiv ține locul substantivului care reflectă
subiectul. Ce înseamnă că reflectă subiectul? „A reflecta” înseamnă „a
oglindi”. Înseamnă că oglindește subiectul, adică este identic cu subiectul.
Prin urmare pronumele reflexiv este întotdeauna identic cu subiectul, îl
reflectă, cu alte cuvinte. De aceea se și cheamă pronume reflexiv, pentru că
reflectă.
subiectul. Ce înseamnă că reflectă subiectul? „A reflecta” înseamnă „a
oglindi”. Înseamnă că oglindește subiectul, adică este identic cu subiectul.
Prin urmare pronumele reflexiv este întotdeauna identic cu subiectul, îl
reflectă, cu alte cuvinte. De aceea se și cheamă pronume reflexiv, pentru că
reflectă.
Pronumele reflexiv are forme de acuzativ și de dativ.
Cu forma de acuzativ, pronumele reflexiv îndeplinește funcția
sintactică de complement direct.
sintactică de complement direct.
Să luăm un exemplu.
Ion vede în oglindă pe Ion.
Cine vede? Ion. Substantivul „Ion” este, în propoziție,
subiect.
subiect.
Pe cine vede? Pe Ion. Substantivul „Ion” (cu prepoziția
„pe”) este complement direct. Este
același substantiv, care denumește
același obiect. Adică Ion face acțiunea și tot el o suportă.
„pe”) este complement direct. Este
același substantiv, care denumește
același obiect. Adică Ion face acțiunea și tot el o suportă.
Complementul direct este identic cu subiectul, adică îl
oglindește, îl reflectă.
oglindește, îl reflectă.
Sigur că nimeni nu zice: „Ion vede în oglindă pe Ion.” Al
doilea „Ion”, complementul direct, este înlocuit printr-un pronume.
doilea „Ion”, complementul direct, este înlocuit printr-un pronume.
Acest pronume este „se”: Ion se vede în oglindă. Pronumele
„se” ține locul substantivului-complement direct „Ion” care reflectă subiectul.
Prin urmare pronumele „se” îndeplinește aceeași funcție sintactică, complement
direct, și reflectă subiectul. De aceea se numește pronume reflexiv.
„se” ține locul substantivului-complement direct „Ion” care reflectă subiectul.
Prin urmare pronumele „se” îndeplinește aceeași funcție sintactică, complement
direct, și reflectă subiectul. De aceea se numește pronume reflexiv.
Din moment ce reflectă subiectul, pronumele reflexiv are
aceeași persoană și același număr ca subiectul și ca verbul. Subiectul „Ion”,
adică „el”, are persoana a III-a, numărul singular. Verbul „vede” are persoana
a III-a, numărul singular. Și pronumele reflexiv „se” are persoana a III-a,
numărul singular.
aceeași persoană și același număr ca subiectul și ca verbul. Subiectul „Ion”,
adică „el”, are persoana a III-a, numărul singular. Verbul „vede” are persoana
a III-a, numărul singular. Și pronumele reflexiv „se” are persoana a III-a,
numărul singular.
Dacă vrem să accentuăm complementul direct, mai adăugăm un
pronume:
pronume:
„Ion se vede în oglindă pe sine.”.
Și „sine” este tot pronume reflexiv, formă accentuată. „Se”
este formă neaccentuată sau, după noua gramatică, formă clitică.
este formă neaccentuată sau, după noua gramatică, formă clitică.
Analiza pronumelui reflexiv se va face astfel:
„se” – pronume reflexiv, formă clitică (neaccentuată), pers.
III, nr. sing., caz Ac., funcția sint. de complement direct;
III, nr. sing., caz Ac., funcția sint. de complement direct;
„(pe) sine” - pronume reflexiv, formă non-clitică
(accentuată), pers. III, nr. sing., caz Ac., funcția sint. de complement direct
(cu prep. „pe”);
Acestea sunt formele de persoana a III-a, singular,(accentuată), pers. III, nr. sing., caz Ac., funcția sint. de complement direct
(cu prep. „pe”);
acuzativ, ale pronumelui reflexiv. Cele de plural sunt la fel. Pentru
persoanele I și a II-a, pronumele reflexiv are forme identice cu pronumele
personal.
joi, 2 aprilie 2020
„A servi” și „a se servi”
Verbul „a servi” nu înseamnă „a bea”, „a mânca”, ci „a aduce la masă mâncare, băutură etc.”
În consecință:
Este incorect spus: „Am servit masa în oraș.” Corect este: „Am luat masa în oraș” sau „Am mâncat în oraș.”
Incorect: „Vă rog să mai serviți o sarma!”. Corect: „Vă rog să mai luați o sarma.”
Incorect: „Nu mai servesc, mulțumesc.” Corect: „Nu mai iau / nu mai mănânc, mulțumesc.”
Cel care servește este ospătarul, gazda etc.
„Ospătarul servește friptura la masa noastră.”
„Gazda ne-a servit cu fursecuri.”
Este adevărat, verbul „a servi” are și o variantă reflexivă, „a se servi”, cu sensul „a lua să mănânce sau să bea.”
Putem spune astfel corect:
„Vă rog să vă mai serviți cu o sarma!”
„Serviți-vă cu friptură, vă rog!”
„Eu mă servesc cu o felie de tort.”
marți, 31 martie 2020
duminică, 15 martie 2020
vineri, 6 martie 2020
Bacalaureat 2020 - relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Meditaţii online la limba română # Integrame online
SUBIECTUL
al II-lea (10 puncte)
Comentează,
în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice.
Vorbele
noastre ne-au minţit.
Au
spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi
tremurul ecoului lor stins e.
Am
vrut ce nu ne sta-n puteri:
o
poartă care nu ni s-a deschis,
lumea
din gând de care n-am fost vrednici.
Avânt
răpus ca o privire de-ntuneric, –
taină
rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –
poate
aşa a fost să fie:
pe
dezbinate drumuri doi străini
cu
vina lor, respinşi de paradis,
purtând
căinţi pe urma unui vis.
Ion
Vinea, Variantă
Notă
Pentru
conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei
primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În
vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Propunere de rezolvare
Versurile lui Ion Vinea aparțin unui
text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază
meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri,
destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei
sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă
planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de
tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special
prin metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o
poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau
„taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”. Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate
este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia
este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă:
măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge
așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.