marți, 12 noiembrie 2013

"Mara", de Ioan Slavici - ex. 2 / pag. 47, clasa IX, manualul Art

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea


Ex. 2 / p. 47 

Î: Dă o explicaţie pentru următorul comentariu al naratorului, observând şi faptul că uneori limbajul său pare a se confunda cu cu cel al personajului: Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum, când e atât de bine să-i vezi?! 
Ai în vedere faptul că înaintea acestui comentariu al naratorului, apare în text următorul pasaj: De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna îi poartă după dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: „Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!” 

R: Comentariul naratorului vrea să explice două lucruri din pasajul anterior: de ce li se adresează Mara copiilor cu apelativul „sărăcuţii” şi de ce „totdeauna îi poartă după dânsa”. Aflăm, prin urmare, din comentariul naratorului, că Mara li se adresează copiilor cu apelativul „sărăcuţii”, deoarece sunt copii necăjiţi, nu au tată. Aflăm, apoi, că îi poartă după dânsa întotdeauna, pentru că nu are cu cine să-i lase acasă şi, în plus, îi place să-i vadă mereu. Comentariul naratorului nu este obiectiv, neutru, ci are un ton duios şi tandru, pentru că el adoptă tonul Marei. Vocea naratorului se confundă cu vocea Marei.

duminică, 27 octombrie 2013

Particularităţile basmului cult - eseu structurat (plan)

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două caracteristici ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată;
- prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);
- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult ales;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
PLANUL COMPUNERIICOMPUNEREA
I. Introducere
- date despre autor;
- date despre text;
Ion Creangă s-a născut...
Este considerat ...
Printre creaţiile sale cele mai cunoscute se numără...
"Povestea lui Harap-Alb" a apărut în...
II. Cuprins

     - definiţia basmului cult;

   R1 - precizarea a două caracteristici

        ale speciei literare basm, existente în opera literară studiată:
            a) opoziţia bine-rău;

           b) fiinţe fantastice.



   R2 - prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi / sau       ale compoziţiei:

   
            a) acţiunea - este respectată schema basmului ( prezentarea schemei şi povestirea acţiunii);


           b) spaţiul şi timpul - ca în orice basm sunt nedefinite  (ilustrare: trebuie să spunem unde şi când se petrec   faptele);



            c) incipitul - formulă de început ca în orice basm (modificată însă în manieră proprie, de Ion Creangă)



            d) finalul - formulă de final ca în orice basm (modificată însă, în manieră proprie, de Ion Creangă)



     R3: evidenţierea relaţiilor dintre două personaje reprezentative:

          - relaţie antagonică;
          - răul are rol formator, contribuie la construirea personalităţii eroului principal;


    R4: exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul cult pentru care ai optat:

           - amestecul de real şi fabulos



Basmul este...

Particularităţile basmului se regăsesc şi în textul lui Ion Creangă.

În primul rând, întâlnim opoziţia...

În al doilea rând... 



Alte particularităţi ale basmului întâlnite în textul lui Creangă ţin de construcţia subiectului şi de compoziţie.


În primul rând, acţiunea...



În al doilea rând, spaţiul şi timpul...




În al treilea rând, există formulă de început...




În al patrulea rând, există formulă de sfârşit...




Ca în orice basm, există personaje care reprezintă...





Ceea ce diferenţiază basmul lui Creangă de basmele populare este...
III. Încheiere
        - concluzie: rezumat al cuprinsului
În concluzie, textul lui Ion Creangă are particularităţile unui basm obişnuit, pentru că... 
În acelaşi timp însă el se deosebeşte...

duminică, 13 octombrie 2013

vineri, 20 septembrie 2013