Se afișează postările cu eticheta subiecte rezolvate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta subiecte rezolvate. Afișați toate postările

luni, 11 iunie 2018

Evaluarea națională 2018 - subiecte rezolvate

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare

Rezolvarea subiectelor de limbă română

Subiectul I
A.
1. „crengi” - ramuri; „întotdeauna” - mereu.
2. Cratima are rolul de a marca rostirea legată a două cuvinte diferite: „de” și „acolo”.
3. „auriu” - cuvânt format prin derivare de la cuvântul de bază „aur”, cu sufixul „-iu”;
„des” - adverb de mod provenit din adjectiv prin conversiune;
4. Hiaturi (2 dintre cele de mai jos):
- hiatul dintre vocalele [u] și [a] din cuvântul „am continuat”;
- hiatul dintre vocalele [i] și [a] din cuvântul „excursia”;
- hiatul dintre vocalele [a] și [i] din cuvântul „aici”;
- hiatul dintre vocalele [u] și [a] din cuvântul „luam”.
5. Idei principale
1. O familie (părinții și cei patru copii) face o excursie în Bucegi, până la Pichetul Roșu. („În ajun...Vârful Omu.”)
2. La întoarcere, cei șase fac un popas să mănânce și trag o sperietură, crezând că îi atacă ursul. („La întoarcere...Ne-a zâmbit larg.”)
6. Excursioniștii sunt gata să-și lase mâncarea și să fugă crezând că sunt atacați de urs.

Subiectul II
A.
1. Numele guvernatorului care a pus temelia cetății Alba Carolina este Stefan Kornis.
În secolul al XVIII-lea, cetatea Alba Carolina avea rol în sistemul de apărare al habsburgilor împotriva turcilor. / În secolul al XVIII-lea, cetatea Alba Carolina avea rol de consolidare a puterii habsburgilor în teritoriile ocupate.
2. Numele autoarei: Adina Brănciulescu.
Anul în care a apărut articolul: 2017.
3. „momentul” - genul neutru, cazul acuzativ;
„gărzii” - genul feminin, cazul genitiv.
4. „conține” - predicat verbal, exprimat prin verb predicativ;
„același” - atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de identitate.
5.„care se întrec în a-și înălța cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din față” - propoziție subordonată atributivă;
„ca să facă poze” - propoziție subordonată circumstanțială de scop;
„și să filmeze momentul” - propoziție subordonată circumstanțială de scop.
6. Exemple:
Nu se știe / cum va decurge ședința. /  1-PP; 2-SB
Nu e bine / cum ai procedat. /  1-PP; 2-SB
E de văzut / cum va acționa. / 1-PP; 2-SB
Mi-a plăcut / cum ai luptat. / 1-PP; 2-SB

luni, 30 iunie 2014

Rezolvarea subiectelor - bacalaureat 2014, profil uman

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea

Subiecte rezolvate

1. "adevărat" - real, veritabil, autentic; "se vor încrucişa" - se vor intersecta.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite ("şi" şi "în"), astfel încât ele formează o singură silabă: |şin|.
3. La acest meci important, în tribune se zărea o mare de capete.
4. întâlnirea providenţială (care marchează destinul), tânărul timid, femeia ideală.
5. Perspectivă subiectivă, naratorul relatează la persoana I întâmplări al căror personaj este.
6. "acel moment al vieţii mele"; "A fost clipa ... când am văzut întâia oară pe Alba."; "în minutul acela"; "când a ajuns în dreptul meu"; "când ea era la un pas de mine".
7. În text sunt două interogaţii retorice. Prima este: "Dar cum (am izbutit să întorc spre mine ochii ei şi să smulg un zâmbet)?  Ea are rolul de a atrage atenţia asupra momentului de maximă intensitate sufletească pe care l-a trăit personajul. Prin întrebare, autorul mobilizează participarea afectivă a cititorului, pentru că acesta are, în primă fază, impresia că el este cel întrebat. Răspunsul îl va da tot autorul, dar unui cititor, de data aceasta, amorsat afectiv. Cea de-a doua interogaţie retorică este: "A devenit oare mai mândră de ea însăşi plecând mai departe?" Este alt tip de interogaţie retorică, una care îşi conţine răspunsul, potenţându-l prin actul disimulat al întrebării. Autorul, de fapt, vrea să afirme. Da, era evident că femeia a devenit mai mândră, când a văzut câtă tulburare i-a produs bărbatului apariţia sa. Interogaţia retorică, în acest caz, accentuează răspunsul conţinut în ea, lucru învederat şi de frazele următoare, care dau explicaţii suplimentare.
8. existenţa acţiunii: "Ea m-a privit, înminunată de această întâmplare şi gravitatea ei s-a scuturat de mai multe ori în acele zbucniri de râs pe care totuşi se silea să le oprime."
existenţa personajelor ("eu" - personajul-narator şi Alba):  "eu n-am ştiut că femeia... care a trecut pe lângă mine, purta numele Alba."
9. Secvenţa dată surprinde momentul apariţiei Albei în mijlocul studenţilor şi studentelor adunaţi pe trotuarul din faţa facultăţii. Cu un aer mândru, frumoasa femeie trece printre ei, urmărită de privirile admirative ale fetelor. Scriitorul realizează o scenă de mare efect artistic, transformând-o pe Alba într-o adevărată apariţie divină coborâtă printre muritori. Contribuie la această impresie epitetele "de sus" (pentru "pas"), "care nu se oprea nicăieri" (pentru "privire") şi comparaţia "(ea parcurgea) talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise."

joi, 19 iunie 2014

Evaluarea naţională 2014 - subiecte rezolvate

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

O posibilă rezolvare a subiectelor de la Evaluarea naţională 2014

Subiectul I
A.
1. "fiindcă" - deoarece, pentru că; "cer" - solicit; "liniştit" - calm, paşnic, domol.
2. Virgula separă substantivul în vocativ "An (nou)" de restul enunţului.
3. Primul vers are măsura de 6 silabe, iar versul al doilea are măsura de 4 silabe.
4.a) exprimarea directă a unor sentimente: bucurie, speranţă provocate de sosirea anului nou;
b) prezenţa eului liric, marcată prin verbe la persoana I ("aştept", "cer") şi pronume şi adjective pronominale la persoana I ("mi", "mea").
5. Poezia lui Minulescu exprimă sentimente de bucurie şi de speranţă provocate de sosirea Anului Nou. Pentru a-şi exprima aceste sentimente, poetul alege forma unei scrisori adresate Anului Nou, personificat. Din acest motiv, titlul este "Rânduri pentru Anul Nou", substantivul "rânduri" având aici sensul de "şiruri de cuvinte", la fel ca în expresia "a-i scrie cuiva câteva rânduri". Aşadar, titlul anunţă forma poeziei şi orientează lectura, indicând felul cum trebuie înţeleasă.

Subiectul II
A.
1. Universitatea în cadrul căreia s-a realizat cercetarea este Universitatea York.
Categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie este cea a copiilor expuşi mai mult timp la literatura pentru copii.
2. Corina Zorzor, "Empatia, o abilitate dobândită prin lectură".
3. "de" - prepoziţie simplă; "care" - pronume relativ; "şi" - conjuncţie coordonatoare; "psihologice" - adjectiv propriu-zis.
4. "aceia" - subiect simplu; "capacitate" - complement direct;
5. "când sunt scrise bine" - CT (subordonată temporală);
"care îl încurajează pe cititor" - AT (subordonată atributivă);
"să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane" - CI (subordonată completivă indirectă).
6. Dorinţa lui este să ia examenul. ("să ia examenul" - PR)

luni, 3 martie 2014

Simularea probei de limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2014 - subiecte rezolvate

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

Clasa a XII-a
1. retras - izolat, singur, singuratic; zădărnicie - deşertăciune, inutilitate.
2. În această secvenţă, virgula are rolul de a separa interjecţia "vai" de restul propoziţiei.
3. Toată lumea aştepta cu sufletul la gură începerea meciului.
5. "domnişoară", "ciudate necunoscut".
6. Una din modalităţile de caracterizare a personajului Ogaru este autocaracterizarea: "Eu sunt aventura, domnişoară! Eu sunt necunoscutul, trepidaţia, poezia, subconştientul dezlănţuit..."
7. Rolul notaţiilor autorului este de a indica reacţiile personajelor: reacţii exterioare (gesturi, mimică) şi interioare (stări sufleteşti).
8. Cele două trăsături ale genului dramatic prezente în textul dat sunt 1. absenţa vocii narative, textul fiind constituit doar din replicile personajelor şi 2. folosirea didascaliilor (a indicaţiilor scenice), pentru a prezenta numele personajelor, reacţiile lor, mişcarea scenică etc. Una din replicile existente este: "Iubesc o altă persoană.". Una din indicaţiile scenice este: "(Vrea să plece)".

Deocamdată, atât...

Subiectele pot fi găsite aici.

joi, 27 februarie 2014

Bacalaureat 2014 - simulare

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.
Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.
După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.

marți, 18 februarie 2014

Subiecte rezolvate - simularea Evaluării naţionale 2014

Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română

 Subiectul I
1. "merg" - "mă duc"; "destul" - "suficient"; "încremenire" - "neclintire", "nemişcare".
2. "oa" din "Doamne", "ea" din "dealuri", "eu" din "mereu".
3. "metalic" - epitet; "totul e alb, totul e alb" - repetiţie.
4. Două trăsături ale genului liric sunt: 1. exprimarea directă a ideilor şi sentimentelor într-un limbaj artistic; 2. prezenţa eului liric.

Subiectul II
3. "care" - pronume relativ; "Maramureşului" - substantiv propriu; "este" - verb copulativ; "încântător" - adjectiv;
4. "înţelept" - nume predicativ; "artistic" - atribut adjectival.
5. P1 - PP ( "În Maramureş există mulţi meşteri şi creatori populari, păstrători ai tradiţiilor şi secretelor meşteşugurilor populare...")
    P2 - AT ("... care pot fi surprinşi la lucru în atelierele lor.").
6. Problema este / ce facem la examen./

Atât, deocamdată...

luni, 1 iulie 2013

Rezolvarea subiectelor, bacalaureat 2013, profil real

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Cerinţele pot fi găsite pe celălalt blog.

Rezolvări
1."mormane" - grămezi, "uzate" - tocite, deteriorate, degradate.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte. Se rostesc în aceeaşi silabă sfârşitul cuvântului "câte" şi cuvântul "un" ( "câ - teun").
3. La această acţiune trebuie să punem umărul cu toţii.
4. Perspectiva este obiectivă.
5. Două motive literare: oraşul, drumul.
6. "Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri..."; "De acolo, strada era pavată...".
7. Imperfectul exprimă o acţiune trecută şi neterminată, aflată în plină desfăşurare la momentul prezentării ei. Astfel, el are o mare putere evocativă, adică aduce la viaţă şi păstrează scena sub ochii cititorului. Aceasta este şi funcţia lui în acest fragment: de a învia şi a fixa în mintea noastră un cadru descriptiv: strada Rahmaninov şi grupul de oameni, dintre care se distinge bărbatul cel voinic. Cu alte cuvinte, este un imperfect descriptiv, potrivit pentru expoziţiunea unui roman.
8. Textul aparţine genului epic, datorită prezenţei instanţelor comunicării narative ( narator, personaje) şi a naraţiunii ca mod de expunere predominant. Naratorul este obiectiv şi omniscient, relatând la persoana a III-a. Personajele sunt cei douăzeci de oameni care merg în coloană pe strada Rahmaninov. Întrucât avem de-a face cu un roman, modul de expunere predominant este naraţiunea, chiar dacă în acest fragment se foloseşte mai mult descriererea, pentru că ne aflăm la începutul textului, în expoziţiune. Acţiunea este abia la început, cei douăzeci de oameni  merg la lucru.

marți, 25 iunie 2013

Precizări privind baremul

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Itemul A.5 de la subiectul al II-lea cerea să transcrieţi fiecare propoziţie din fraza dată şi să precizaţi felul subordonatei. Formularea cerinţei vă indica prin ea însăşi că există doar o singură subordonată. Pentru cine ştie să citească.
Baremul oficial acordă câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziţii din fraza dată. Adică 1 punct pentru "Vom selecta trei texte finaliste..." şi 1 punct pentru "...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.". 
Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii, veţi primi doar 1 punct pentru prima propoziţie transcrisă corect. A doua aţi împărţit-o în două, deci aţi greşit. 
Baremul oficial mai acordă 2 puncte pentru precizarea felului subordonatei transcrise: propoziţie subordonată atributivă. Prin urmare, dacă aţi găsit 3 propoziţii (şi două subordonate), adică pe a doua aţi greşit-o, înseamnă că nu mai puteţi primi aceste 2 puncte.
Dar...
Dumnezeu e mare... şi unii corectori seamănă cu unii dintre voi. Pentru că au fost ca unii dintre voi când erau mici.

Subiecte rezolvate - Evaluarea Naţională 2013

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Vezi subiectele aici.

Baremul oficial, aici.

Rezolvare
Subiectul I
A.
1. sărac - bogat, mari - mici, bucurie - tristeţe;
2. Virgula are rolul de a separa complementele indirecte "de dor" şi "de bucurie" aflate în relaţie de coordonare prin juxtapunere. ( Virgula separă termenii unei enumeraţii.)
3. "pe la pârguitul strugurilor", "vara, la vacanţa cea mare";
4. Textul este epic, deoarece are acţiune şi personaje.
5. Fragmentul vorbeşte despre un băiat sărac de la ţară, căruia i se oferă şansa de a-şi continua studiile gimnaziale la oraş. Secvenţa dată surprinde momentul despărţirii de mama lui, care era văduvă.  Sunt evidenţiate aici dragostea mamei pentru fiul său şi durerea de a-l vedea plecat de lângă ea. Epitetele "biata" şi "singura" - repetat - sugerează tristeţea femeii, care, prin plecarea băiatului, rămâne singură. Aglomerarea verbelor "a pregătit", "a împrumutat", "a făcut", "s-a priceput" exprimă dorinţa mamei de a-şi ajuta fiul să plece la învăţătură.

Subiectul II
A.
1.Concursul anunţat de site-ul Eucitesc.ro se numeşte "Cum ar fi dacă...?".
Termenul limită de trimitere a textelor pentru concurs este 23 decembrie.
2. Premiul concursului constă într-un tichet în valoare de 500 de lei, cu ajutorul căruia câştigătorul îşi va putea cumpăra cărţile preferate.
3. "poartă" - verb predicativ, "îl" - pronume personal, "conversaţiile" - substantiv comun, "nostru" - adjectiv pronominal posesiv.
4. "acest" - atribut adjectival, "scrie" - predicat verbal.
5. 1 - PP ("Vom selecta trei texte finaliste...")
     2- AT ("...care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.") - are ca termen regent substantivul "texte" din P1: CARE texte?.
6. Întrebarea este / cum vom ajunge acolo./
1- PP
2- PR.

sâmbătă, 22 iunie 2013

Rezolvarea subiectului de la Evaluarea Naţională 2013, sesiunea specială

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Rebus on-line # Jocuri lingvistice şi literare

Varianta 6

Rezolvare
A.
1. „merge” – se duce, „poruncă” – ordin, „gătită” – aranjată, dichisită, elegantă
2. Virgula separă substantivul în vocativ „surioară” de restul propoziţiei.
3. „sfânta biserică”, „grădină”, „împărăţiei”, „acasă”.
4. Naraţiunea şi dialogul.
5. În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică, fiica unui moşneag, însurat cu o babă, care avea, la rândul ei, o fată. Duminică dimineaţa, baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea. Cu ajutorul unor nuci fermecaţi, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce la biserică. Citatul dat sugerează cuminţenia şi credinţa fetei. Deşi l-a uimit chiar pe fiul împăratului cu frumuseţea ei, ea nu a stat în biserică decât atât cât a fost nevoie pentru a lua anafură şi apoi a plecat repede acasă să-şi îndeplinească sarcinile date de babă. Pe de altă parte, din acest pasaj reiese ironia autorului popular la adresa babei şi a fetei sale.

B.Caracterizarea personajului

Planul compuneriiCompunerea
Introducere
 - scurt rezumat al acţiunii
În acest fragment de basm este vorba despre o fată...
Cuprins
- locul personajului în acţiune;
- ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul şi ce însuşiri are personajul:
  • caracterizare directă (făcută de autor şi de alte personaje) - ce însuşiri reies;
  • caracterizare indirectă (trăsăturile personajului reies din faptele sale) - ce însuşiri reies.

Fata moşneagului este personajul...
Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea...


Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune... Personajul colectiv „lumea” (din biserică) apreciază că fata moşului este ...Un alt personaj, fata babei,consideră că ...
Caracterizarea indirectă se realizează printr-o singură modalitate: prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă...
Încheiere
- concluzie (tipuri de caracterizare folosită şi însuşirile personajului, pe scurt).
În concluzie, prin caracterizare directă şi indirectă...
.............................................................................................................
O propunere de caracterizare puteţi găsi pe blogul Compuneri, eseuri, texte argumentative.

luni, 2 iulie 2012

Bacalaureat 2012 - subiecte rezolvate, limba română

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

 Citeşte următorul text:
Mergând într-o zi acolo cu Pantazi, către amiazi, dădeam de o tânără, nouă necunoscută (...). La intrarea noastră, ridicând capul, roși până în albul ochilor. Văzui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, ducându-și mâna la inimă: "Doamne, îl auzii, șoptind, cum îi seamănă!"
Făceam astfel cunoștința "duduii" Ilinca Arnoteanu. Știam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamț, văduvă cu dare de mână și fără copii. Cei șaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintați în pacea acelui romantic ținut cu zări tainice ce trebuise să le fi amintit bunilor cavaleri de la cari i se trage numirea, dulcea lor Suabie. Porecla de "nemțoaică" ce Mima îi dase acestei surori "noi" i se potrivea nu numai din pricina locului de unde venea, dar și a înfățișării. Blajinul soare moldovenesc îi cruțase poleiala stinsă a cosițelor și albeața sidefie a pielei, aproape nefirești amândouă(...). Părinții erau cum nu se putea mai mândri de dânsa(...);  Ilinca fusese întotdeauna premianta întâia și se pregătea să treacă două clase într-un an (...).
Primisem s-o ajut să-și revadă câteva "materii" la cari se credea mai slabă. Între timp, mai vorbind și de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos judeca și limpede. Spunându-i odată ce rar e să găsești pe cineva care să învețe ca dânsa numai de plăcere, îmi observă că ea învăța cu plăcere, dar de nevoie, ca să aibă o meserie. Cum, dar nu avea să fie bogată? se știa doar că era singura moștenitoare a mătușii sale (...). Chiar așa, dar averea, pe lângă că se poate pierde, nu e o piedică la o meserie; dimpotrivă. - Cu numele ei? - De ce nu? a lucra nu e o rușine; munca înnobilează. Tocmai, cu numele ei (...) avea să fie mai prețuită și mai respectată; respectată: lucrul la care ținea mai mult ca la orice. Numele ei, știa bine ce i se datora și ce-i datora: prestigiul lui, viu încă, i se revelase înainte de a-l cunoaște. (...) Da, marele nume de dregători, de cărturari și de ctitori, ea avea să-l poarte cu demnitate; destul se întrecuseră să-l păteze surorile ei.
                            (Mateiu I. Caragiale - Craii de Curtea-Veche)

1. pacea - tihna, liniştea; a uimit -  a impresionat, a surprins, a uluit;
2. În secvenţa s-o ajut cratima indică rostirea în aceeaşi silabă a două cuvinte diferite: conjuncţia şi pronumele personal o. Prin folosirea cratimei:
- dispare vocala ă din ;
- dispare o silabă; în loc de 2 silabe - să o - , rămâne una singură: s-o.
3. Cântecul acesta mă unge pe inimă.
4. Perspectiva narativă este subiectivă, întrucât naratorul este şi personaj în acţiune şi narează la persoana I, din propriul unghi de vedere.
5. Câmpul semantic al familiei: soră, părinţii, mătuşă.
6. Motive literare: numele nobil, omul superior.
7. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, neterminată,  prin urmare are o capacitate mare de evocare. Pe de altă parte, imperfectul aduce o nuanţă de irealitate, specifică, de fapt, întregului roman al lui Mateiu Caragiale.
8. Textul aparţine genului epic, deoarece are acţiune, personaje şi narator. Personajul-narator cunoaşte o fată extraordinară, Ilinca Arnoteanu, dintr-o familie nobilă decăzută. O ajută la învăţat şi află concepţiile ei despre viaţă. Personaje sunt cei doi, deja amintiţi, şi Pantazi, care apare la începutul fragmentului. Naratorul relatează la persoana I, dintr-o perspectivă, evident, subiectivă. Un alt argument în favoarea caracterului epic al textului este predominanţa naraţiunii ca mod de expunere, în interiorul căreia se întâlnesc pasaje consistente cu descriere.

luni, 25 iunie 2012

Evaluarea Naţională 2012 - limba română, subiecte rezolvate

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # Rebus on-line

Subiectele şi baremul de evaluare şi notare pot fi găsite aici.



Subiectul I
A.
1. leac -  medicament, remediu, doctorie, tratament
înfricoşătoare – înspăimântătoare,  îngrozitoare, groaznice etc.
crezuse -  socotise,  îşi închipuise,  considerase etc.
2. Semnul exclamării marchează sfârşitul unei propoziţii exclamative.
3. epitete – grele, înfricoşătoare,  ameţitoare, rănită;
enumeraţie – ...până îi va cădea cartea din mână, până când  îi va cădea capul pe pernă, până când îi vor cădea, grele, pleoapele...; 
...un jurnal cu întâmplări nostime, ... cu avânturile, cu certurile, cu neînţelegerile... etc.
4. naraţiunea, dialogul, descrierea
5. Personajul Dan este un copil căruia îi plăcea să citească. Citind, el intra în lumea cărţii, trăia, împreună cu personajele din carte,  emoţiile lor. Cititul devenea astfel, pentru el, un leac. Trăind emoţiile altora, emoţii fictive, din lumea imaginară, Dan  uita de propriile emoţii, cele adevărate, din lumea reală. Secvenţa citată vrea să semnifice că Dan reuşea aşa de bine să se transpună în lumea imaginară, încât, ori de câte ori citea cartea, părea că retrăieşte aventurile împreună cu eroii fictivi din Evul Mediu. Şi asta îi plăcea foarte mult.

Subiectul  II
A.
1. Numele autorului este Ion Vianu.
Un dezavantaj al e-bookului este dificultatea răsfoirii.
Un avantaj al e-bookului este că eşti conectat la un dicţionar şi regăseşti instantaneu definiţiile cuvintelor.
2. Articolul se numeşte Kindle şi a apărut în revista Dilemateca.
3. c. subiectivă
4. – pronume personal, complement direct;
 cuvintelor – substantiv comun, atribut substantival genitival;
să ştiu – verb predicativ, predicat verbal.

luni, 20 iunie 2011

Subiectul II rezolvat - proba de limba română, Evaluarea naţională 2011

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Citeşte, cu atenţie, textul următor:
 Meteoriţii, excursioniştii lumilor extraterestre, sunt probe geologice care pot fi supuse unui examen direct pentru descoperirea urmelor de viaţă sau a produselor activităţii vitale în Cosmos. Ei au dimensiuni care variază de la un micron*, şi chiar sub un micron, până la zece kilometri. Cel mai impresionant ca dimensiuni este un bloc de 65000 de tone care a creat, cu patruzeci de mii de ani în urmă, „Meteor crater", cu un diametru de 1200 m. Cel mai recent e un meteorit de 12 kg care a căzut în portbagajul unei maşini parcate în Teekskill - New-York. El provenea dintr-un bolid extrem de luminos care parcursese, în 1992, 700 de km deasupra statului Virginia şi s-a spart în 40 de fragmente, totul fiind filmat de numeroase persoane. [...]
 Se presupune că aceşti meteoriţi s-au format în jurul centurii de asteroizi existente între planetele Marte şi Jupiter.
 (Tudor Opriş, Enciclopedia lumii vii)

*micron: s.m. unitate de măsură pentru lungime, egală cu a mia parte dintr-un milimetru.
 A.       Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
 1.        Formulează câte un enunţ în care să indici următoarele elemente care privesc textul citat:                                                                                                   6 puncte
 -          dimensiunea posibilă a meteoriţilor;
 -          locul în care s-au format meteoriţii;
 -          scopul examinării directe a meteoriţilor.

R. Dimensiunea posibilă a meteoriţilor variază între un micron (chiar sub un micron) şi zece kilometri.
Locul formării meteoriţilor este în jurul centurii de asteroizi existente între planetele Marte şi Jupiter.
Scopul examinării directe a meteoriţilor este de a descoperi urme de viaţă sau produse ale activităţii vitale în Cosmos.
 
 2.        Scrie titlul volumului din care este extras textul dat şi numele autorului.    6 puncte
R. Titlul volumului din care este extras textul dat este Enciclopedia lumii vii, iar autorul volumului este Tudor Opriş.
 3.        Notează literă corespunzătoare răspunsului pe care îl consideri corect:       6 puncte
Propoziţia subordonată din fraza Meteoriţii, excursioniştii lumilor extraterestre, sunt probe geologice care pot fi supuse unui examen direct pentru descoperirea urmelor de viaţă sau a produselor activităţii vitale în Cosmos. este:
 a.         completivă directă;
 b.        atributivă;
 c.         completivă indirectă.

R.        b. atributivă

 4.        Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text: probe, direct, ei.                                            6 puncte
R. probe – substantiv comun, nume predicativ;
    direct – adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
    ei – pronume personal, subiect.

Subiectul I rezolvat - proba de limba română, Evaluarea naţională 2011

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Subiectul I                                                                                   42 de puncte
Citeşte, cu atenţie, textul următor:
A fost odată un împărat, şi-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea şi dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela. Era, se vede, pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ţinea doar să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela, şi a dat de ştire în toată împărăţia lui că aceluia care se va fi urcat în pomul acela şi va putea spune cum anume îi sunt poamele îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el însuşi şi-o va alege.
Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom.
Era însă la curtea împărătească un flăcău ţanţoş, şi acesta s-a lăudat mumei sale că el are să se urce, şi-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i spună că el se urcă.
Împăratul nu credea aşa ceva şi l-a chemat pe Danciu la sine.
— N-o să fii nici tu în stare să te urci, i-a zis, şi să ştii că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă să-ţi taie capul.
Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare să se urce, şi a rugat pe împăratul să-i dea răgaz de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus pe un meşter faur să-i facă căţărătoare de fier, apoi s-a pus pe urcate.
S-a urcat omul şi iar s-a urcat timp de trei zile şi trei nopţi, şi deodată a dat în scoarţa copacului de o gaură prin care a intrat în o colibă în care a găsit o babă bătrână, de tot bătrână. El îi dete bineţele cuvenite.
— Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.
(Ioan Slavici, Rodul tainic)


  1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

  1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text:
R. odată – cândva; pom – copac, arbore;  fetele – fiicele, copilele.

  1. Explică rolul virgulei în structura: — Bună seara, bunică dragă!
R: Virgula are rolul de a izola substantivul în vocativ bunică (şi determinantul lui) de restul propoziţiei.

  1. Precizează două structuri din textul dat care surprind repere ale spaţiului descris.
R: Exemple de structuri care surprind repere ale spaţiului descris: în curtea acelui împărat;  pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc; în toată împărăţia lui; la curtea împărătească;  în scoarţa copacului; o gaură prin care a intrat într-o colibă.

  1. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.
R: În text se folosesc naraţiunea şi dialogul.

  1. Prezintă, în maximum, cinci rânduri, semnificaţia structurii: Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom.
R: În textul „Rodul tainic” este vorba despre un împărat, care avea un pom atât de înalt, încât nu i se vedea vârful. Nimeni nu putuse gusta din rodul lui, pentru că cineva nevăzut din înălţime culegea poamele când se coceau. Împăratul  a dat de veste că cine se va sui în pom şi îi va aduce fructele va primi de soţie pe una din fiicele sale. Pasajul citat arată că, în ciuda promisiunii, niciun boier, fecior de împărat sau făt-frumos nu a reuşit să urce în pom. Va reuşi însă Danciu, un flăcău simplu, dar încrezător în el. Semnificaţia pasajului este că valoarea omului nu ţine de rangul său (boier sau fecior de împărat), ci de calităţile personale. Danciu nu e nici boier, nici fecior de împărat, dar, cu toate astea, prin curaj şi hotărâre, va îndeplini misiunea.
                       
  1. Redactează o compunere de 10- 15 rânduri în care să argumentezi că textul citat aparţine speciei literare basm.
R.
Basmul este o specie literară epică, de mare întindere, în care personaje reprezentând binele şi răul se înfruntă, totul terminându-se cu triumful binelui. Lumea basmului, populată cu personaje tipice (împăraţi, feţi-frumoşi, zmei) stă sub semnul supranaturalului. Basmul are formule specifice, de început, de mijloc şi de final.
Fragmentul citat aparţine unui basm, pentru că are câteva din trăsăturile acestuia.
În primul rând avem de-a face cu un text epic. Are acţiune, are personaje, are narator. Din acţiune avem expoziţiunea şi intriga. La curtea unui împărat creşte un pom atât de înalt, încât nu i se vede vârful. O fiinţă misterioasă, neştiută, fură în fiecare an roadele pomului. Împăratul dă de veste că cine va aduce fructele din înaltul copacului va primi de soţie pe una din fiicele sale. Se înfăţişează mulţi temerari: boieri, feciori de împăraţi, feţi-frumoşi. Niciunul nu reuşeşte să urce în pom. Apare un flăcău hotărât care declară că el va reuşi ceea ce alţii nu putuseră. Împăratul îl ameninţă cu tăierea capului în caz de nereuşită, dar omul nu renunţă. El pune pe un  meşter faur să-i facă o „căţărătoare de fier”. Urcă apoi trei zile şi trei nopţi până ajunge la o scorbură în scoarţa copacului. Intră şi ajunge într-o colibă unde se afla o bătrână. Personajele sunt împăratul, flăcăul, pe nume Danciu, şi bătrâna. Naratorul povesteşte întâmplările la persoana a III-a.
În al doilea rând, fragmentul aparţine unui basm, deoarece lumea înfăţişată are caracteristici supranaturale. Astfel, avem un copac atât de înalt, încât vârful i se pierde în cer. Avem o întâmplare ciudată, cu o fiinţă misterioasă care fură roadele copacului.  Este prezentă cifra magică „trei”: Danciu cere răgaz de gândire trei zile, apoi urcă trei zile şi trei nopţi. Personajele care populează această lume sunt şi ele specifice basmului: împăraţi, feţi-frumoşi, fiinţe misterioase.
Un al treilea element caracteristic basmului este formula iniţială: A fost odată..., care plasează acţiunea într-un timp nedeterminat, fabulos.
În concluzie, caracterul epic, universul supranatural şi formula iniţială sunt elemente care indică faptul că fragmentul aparţine unui basm.