luni, 20 iunie 2011

Subiectul I rezolvat - proba de limba română, Evaluarea naţională 2011

Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admiterea la facultate

Subiectul I                                                                                   42 de puncte
Citeşte, cu atenţie, textul următor:
A fost odată un împărat, şi-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea şi dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela. Era, se vede, pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ţinea doar să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela, şi a dat de ştire în toată împărăţia lui că aceluia care se va fi urcat în pomul acela şi va putea spune cum anume îi sunt poamele îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el însuşi şi-o va alege.
Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom.
Era însă la curtea împărătească un flăcău ţanţoş, şi acesta s-a lăudat mumei sale că el are să se urce, şi-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i spună că el se urcă.
Împăratul nu credea aşa ceva şi l-a chemat pe Danciu la sine.
— N-o să fii nici tu în stare să te urci, i-a zis, şi să ştii că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă să-ţi taie capul.
Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare să se urce, şi a rugat pe împăratul să-i dea răgaz de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus pe un meşter faur să-i facă căţărătoare de fier, apoi s-a pus pe urcate.
S-a urcat omul şi iar s-a urcat timp de trei zile şi trei nopţi, şi deodată a dat în scoarţa copacului de o gaură prin care a intrat în o colibă în care a găsit o babă bătrână, de tot bătrână. El îi dete bineţele cuvenite.
— Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.
(Ioan Slavici, Rodul tainic)


  1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

  1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text:
R. odată – cândva; pom – copac, arbore;  fetele – fiicele, copilele.

  1. Explică rolul virgulei în structura: — Bună seara, bunică dragă!
R: Virgula are rolul de a izola substantivul în vocativ bunică (şi determinantul lui) de restul propoziţiei.

  1. Precizează două structuri din textul dat care surprind repere ale spaţiului descris.
R: Exemple de structuri care surprind repere ale spaţiului descris: în curtea acelui împărat;  pe acolo, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc; în toată împărăţia lui; la curtea împărătească;  în scoarţa copacului; o gaură prin care a intrat într-o colibă.

  1. Numeşte două moduri de expunere utilizate în textul dat.
R: În text se folosesc naraţiunea şi dialogul.

  1. Prezintă, în maximum, cinci rânduri, semnificaţia structurii: Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom.
R: În textul „Rodul tainic” este vorba despre un împărat, care avea un pom atât de înalt, încât nu i se vedea vârful. Nimeni nu putuse gusta din rodul lui, pentru că cineva nevăzut din înălţime culegea poamele când se coceau. Împăratul  a dat de veste că cine se va sui în pom şi îi va aduce fructele va primi de soţie pe una din fiicele sale. Pasajul citat arată că, în ciuda promisiunii, niciun boier, fecior de împărat sau făt-frumos nu a reuşit să urce în pom. Va reuşi însă Danciu, un flăcău simplu, dar încrezător în el. Semnificaţia pasajului este că valoarea omului nu ţine de rangul său (boier sau fecior de împărat), ci de calităţile personale. Danciu nu e nici boier, nici fecior de împărat, dar, cu toate astea, prin curaj şi hotărâre, va îndeplini misiunea.
                       
  1. Redactează o compunere de 10- 15 rânduri în care să argumentezi că textul citat aparţine speciei literare basm.
R.
Basmul este o specie literară epică, de mare întindere, în care personaje reprezentând binele şi răul se înfruntă, totul terminându-se cu triumful binelui. Lumea basmului, populată cu personaje tipice (împăraţi, feţi-frumoşi, zmei) stă sub semnul supranaturalului. Basmul are formule specifice, de început, de mijloc şi de final.
Fragmentul citat aparţine unui basm, pentru că are câteva din trăsăturile acestuia.
În primul rând avem de-a face cu un text epic. Are acţiune, are personaje, are narator. Din acţiune avem expoziţiunea şi intriga. La curtea unui împărat creşte un pom atât de înalt, încât nu i se vede vârful. O fiinţă misterioasă, neştiută, fură în fiecare an roadele pomului. Împăratul dă de veste că cine va aduce fructele din înaltul copacului va primi de soţie pe una din fiicele sale. Se înfăţişează mulţi temerari: boieri, feciori de împăraţi, feţi-frumoşi. Niciunul nu reuşeşte să urce în pom. Apare un flăcău hotărât care declară că el va reuşi ceea ce alţii nu putuseră. Împăratul îl ameninţă cu tăierea capului în caz de nereuşită, dar omul nu renunţă. El pune pe un  meşter faur să-i facă o „căţărătoare de fier”. Urcă apoi trei zile şi trei nopţi până ajunge la o scorbură în scoarţa copacului. Intră şi ajunge într-o colibă unde se afla o bătrână. Personajele sunt împăratul, flăcăul, pe nume Danciu, şi bătrâna. Naratorul povesteşte întâmplările la persoana a III-a.
În al doilea rând, fragmentul aparţine unui basm, deoarece lumea înfăţişată are caracteristici supranaturale. Astfel, avem un copac atât de înalt, încât vârful i se pierde în cer. Avem o întâmplare ciudată, cu o fiinţă misterioasă care fură roadele copacului.  Este prezentă cifra magică „trei”: Danciu cere răgaz de gândire trei zile, apoi urcă trei zile şi trei nopţi. Personajele care populează această lume sunt şi ele specifice basmului: împăraţi, feţi-frumoşi, fiinţe misterioase.
Un al treilea element caracteristic basmului este formula iniţială: A fost odată..., care plasează acţiunea într-un timp nedeterminat, fabulos.
În concluzie, caracterul epic, universul supranatural şi formula iniţială sunt elemente care indică faptul că fragmentul aparţine unui basm.

12 comentarii:

  1. Daca am spus ca virgula are rol in a marca pauza in vorbire o sa-mi puncteze?

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna am avut la tema pentru luni asta si pot sa zic ca sunt slabe raspunsurile cel mai mult nu mi-a placut comentariul ca este basm.Eu am un profesor foarte bun de romana si m-a invatat multe.(Si sunt clasa a 8-a) si sincer nu o zic in nume de rau dar ma asteptam la mai mult din partea dumneavoastra.V-as sugera cateva schimbari foarte buna in lagatura cu comentariu dar asta nu conteaza acum. Totusi apreciez faptul ca ne dati raspunsurile pentru a aprofunda in Limba Romana.Daca va uitati la blogul meu comentariile sunt din clasa a 7-a a 6-a si nu sunt destul de bune dar in viitor am sa scriu exact cum le fac acuma dar pana atunci mai e cale lunga pentru ca nu pot sa postez din cauza scolii,dar asta nu cred ca e asa de interesant oricum,va multumsc inca o data pentru raspunsuri.Sper sa va mai vad in continuare lucrile.

    RăspundețiȘtergere
  3. intr-adevar comentariul este foarte slab . cel putin pentru un comentariu literal, ce ne va trebui la examenul de capacitate.

    RăspundețiȘtergere
  4. ba daca voi sunteti prosti cum vreti sa va creada profesorii ca va-ti facut singuri tema?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. v-ati* acelasi lucru despre tine totusi

      Ștergere
  5. E praf comentariul ... Ce sa zic , poate pe viitor veti mai lucra si la exprimare cate putin ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Comentariul este cam slabut pentru un test sau teza/simulare, etc.
    Dar este bun pentru tema am predat asta la scoala si profesoara a fost multumita nu a avut nimic de comentat la adresa comentariului doar ca a zis ca mai trebuiau luate mai multe lucruri in vedere...Cred ca este ok pentru o tema dar repet pentru un examen nu..

    RăspundețiȘtergere